Analistul politic Bogdan Chirieac a comentat împrejurarea în care o alocare mai mare de fonduri pentru apărare în cadrul Uniunii Europene ar spori protecția civililor. Sunt importanți doar banii destinați în acest scop sau contează și organizarea politico-militară și capacitățile tehnologice ale Europei?
La sfârșitul anului trecut, președintele american Donald Trump a lansat un apel ferm aliaților europeni din NATO, solicitându-le să-și majoreze cheltuielile de apărare la 5% din PIB, un prag semnificativ mai ridicat față de limita actuală de 2%.
Cerința a stârnit discuții aprinse în rândul liderilor europeni, care au analizat posibile creșteri ale bugetelor de apărare. Cu toate astea, până în prezent nu a fost luată nicio decizie concretă în acest sens. În februarie, la Conferința de Securitate de la München, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a indicat că viitorul obiectiv al alianței ar putea fi „semnificativ mai mare” de 3%.
Un summit al Consiliului European dedicat apărării și Ucrainei este programat pentru 6 martie, iar liderii Uniunii Europene vor analiza posibile soluții de finanțare a cheltuielilor militare tot mai mari.
Întrebat dacă ar trebui să ne simțim mai protejați odată ce am decide să acordăm 3-5% din buget către apărare, analistul politic Bogdan Chirieac consideră că banii nu sunt suficienți pentru a garanta ocrotirea reală.
"Normal ar trebui să fim mai protejați, dar banii în mod strict nu ajută. Putem vorbi despre o armată a Uniunii Europene, aici incluzând și Marea Britanie (iar premierul britanic este extrem de deschis - dacă Marea Britanie nu participa la aceste întâlniri, nu știu ce s-ar fi întâmplat, fiindcă are prima forță militară din lumea europeană în momentul acesta, alături de Franța, dar Marea Britanie e mai obișnuită cu lupte precum Irak, Afghanistan și așa mai departe)", arată Bogdan Chirieac.
Este nevoie de o organizare politico-militară similară NATO, iar crearea unei armate europene ar dura 10-15 ani și ar implica multiple provocări, inclusiv decizia privind comanda acesteia. Problema lanțurilor de comandă și relațiile dintre marii actori europeni, precum Franța, Germania și Marea Britanie sunt esențiale pentru succesul unei astfel de forțe, consideră analistul politic.
"Deci, nu ajung numai banii, e vorba de organizarea politico-militară, tip NATO. Elon Musk e de părere că Statele Unite trebuie să se retragă și din ONU, dar și din NATO, conform postării de sâmbătă.
Cu toții sperăm că America nu se va retrage de NATO, dar dacă vorbim de o forță reală europeană, ea durează 10-15 ani pentru a fi creată și sunt problemele politico-militare. Sub comanda cui va fi pusă această forță? Acum NATO-i pus sub comanda americană, suntem toți de acord, dar așa... o punem sub comanda germană în Europa? Ce vor spune francezii sau britanicii? Britanicii cât de implicați vor fi până la urmă? Dacă e un premier conservator, nu va fi ca laburistul Keir Starmer. Franța va fi acceptată de Germania să conducă forța europeană? Că nu se pune problema să o conducă România sau Lituania. Lanțurile de comandă cum sunt?", se întreabă Bogdan Chirieac la Realitatea Plus.
Analistul politic subliniază dependența Europei de sateliții americani pentru informații, ceea ce face ca implementarea unui sistem similar în Europa să fie extrem de complicată și costisitoare: "Gândiți-vă că majoritatea informațiilor satelitare de pe frontul din Ucraina sunt oferite de Statele Unite și rețeaua lor excepțională de sateliți. Europa n-are așa ceva. Păi cât durează și cât costă să pui satelit spre orbită, sateliți militari de spionaj și așa mai departe? Problema este extrem de complicată".
Citește și: Analiza lui Chirieac după întâlnirea lui Zelenski cu Trump
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News