Pentru Concursul ”Micii Campioni”, din câte se cunoaște, subiectele sunt elaborate exclusiv sau, în orice caz, sub directa coordonare a unui profesor din Colegiu, despre care se spune că atât el, cât și soția lui, de asemenea, profesor de matematică la Colegiul ”Tudor Vianu”, au pregătit în particular elevi candidați.
Se mai spune că soția profesorului care a făcut subiectele a făcut parte din Comisia de corectare a lucrărilor și că cel care a elaborat problemele de concurs a făcut parte din Comisia de soluționare a contestațiilor.
Informațiile trebuie verificate de organele competente, deoarece părinții nu au posibilitatea reală să investigheze aceste informații, pentru că se impune a se stabili dacă astfel de împrejurări au avut drept consecință favorizarea unor candidați în detrimentul altora.
Un părinte al cărui copil a susținut Concursul anul acesta a solicitat în scris conducerii Colegiului să-i comunice dacă profesorii care au elaborat subiectele, cei care au făcut parte din Comisia de corectare a lucrărilor și cei care au făcut parte din Comisia de soluționare a contestațiilor au dat declarații în proprie răspundere că nu au pregătit în particular elevi candidați. Trebuie precizat că în Regulamentul de concurs al Colegiului ”Tudor Vianu”, spre deosebire de alte Colegii, nu este prevăzută o astfel de obligație a profesorilor.
Întrebarea a fost adresată în scris conduceri Colegiului la data de 23.05.2022, însă nici până la data de 12.06.2022 nu s-a primit răspuns.
Diferențe de 10 puncte, din 15, după contestații
Anul acesta, din 197 de elevi candidați, 60 au formulat contestații, adică aproape o treime, fiind nemulțumiți de modul în care le-au fost evaluate lucrările. 23 de elevi dintre cei 60 au primit un punctaj mai mare în urma contestațiilor. Deși aceste cifre sunt îngrijorătoare, mult mai grav este faptul că după contestație, o problemă a unui elev, evaluată inițial cu punctaj nul (0 puncte), a fost ulterior punctată cu 10 puncte.
Punctajul nul la o problemă înseamnă că elevul a dat foaia goală sau a scris operații fără legătură cu cerințele problemei. Cum este posibil ca după contestație de la 0 puncte să se ajungă la 10 puncte, din maximul de 15 puncte?
De unde a apărut acest punctaj? Din ce era scris în lucrare și nu s-a observat? E vorba de neatenție sau de rea-credință? Oricare ar fi explicația, acest lucru este foarte grav!
Unui alt elev, după contestație, i s-au acordat pentru o problemă 12 puncte, din punctajul maxim de 15 puncte, aceasta fiind punctată inițial cu 2 puncte. 10 puncte într-un concurs înseamnă foarte mult, în condițiile în care doar 1 punct poate face diferența între admis și respins.
Rațional vorbind, asta nu este o simplă greșeală. Ori nu vezi, ori nu vrei să vezi ce a scris elevul. Dacă un profesor examinator nu vede ce a scris elevul, ar trebui sancționat cel puțin prin eliminarea din orice altă Comisie de corectare. Dacă însă profesorul examinator nu vrea să vadă ce a scris elevul, este evident că sancțiunile care trebuie aplicate sunt de altă natură.
Recordul erorilor de corectare de la Colegiul ”Tudor Vianu” s-a înregistrat, din câte am putut verifica, anul trecut, când după contestație o lucrare a primit în plus 24 de puncte din punctajul maxim de 75 puncte.
Unul dintre subiecte, rezolvat de un singur elev din 197 candidați
Urmare a sesizărilor părintelui care a semnalat anul acesta nereguli la corectarea lucrărilor susținute la Concursul ”Micii Campioni” de la Colegiul ”Tudor Vianu”, un inspector de la Inspectoratul Școlar București s-a deplasat la Colegiu și a constatat că subiectele de anul acesta au fost dificile, deoarece s-a dorit a fi selectați copii talentați la matematică. Această remarcă ar putea să pară hilară specialiștilor în matematică, câțiva dintre aceștia opinând că Problema nr. 5 din Ziua I de concurs a avut ”probleme”.
Din cei 197 de candidați, doar unul a primit punctajul maxim de 15 puncte. Un alt elev a obținut 6 puncte, altul 5 puncte, 11 elevi au primit câte 2 puncte și 18 elevi au fost punctați cu câte 1 punct. Restul de 165 de elevi au obținut punctaj nul (0 puncte) la Problema nr. 5. Acest rezultat nu îngrijorează pe nimeni? Cum este posibil ca doar un elev din 197 de candidați să rezolve un subiect de concurs?
Unde a fost problema? La elevi sau la cel care a elaborat subiectul? Un lucru este cert: nimeni din Ministerul Educației sau din Inspectorat nu monitorizează ce se întâmplă la Concursul ”Micii Campioni” de la Colegiul ”Tudor Vianu” an după an, în mod repetat.
Accesul la lucrările copiilor, interzis de conducerea liceului
Pentru a ascunde de ochii întrebători ai părinților modul în care au fost evaluate și punctate lucrările copiilor, conducerea Colegiului nu permite părinților să aibă acces la lucrări.
Părinții, descurajați și dezamăgiți de lipsa de transparență a Colegiului și de punctajul inexplicabil de mic obținut de copii, renunță la luptă și aleargă spre alte Colegii, fiind nevoiți să-și supună copiii la alte concursuri, alt stres, alte emoții.
Un părinte a fost însă mai insistent.
A formulat în scris cerere prin care a solicitat să i se permită să vadă lucrarea copilului său și, spre stupoarea lui, cererea nu a fost nici măcar primită și înregistrată la Secretariatul Colegiului ”Tudor Vianu”, motivarea fiind că nu există procedură în acest sens.
Părintele a decis să trimită pe email cererea, solicitând ca în cazul în care i se va refuza accesul la lucrare să se indice temeiul de drept în baza căruia lucrarea unui copil de 11 ani a fost calificată secretă.
Lucrări depunctate nejustificat
Conducerea Colegiului a permis în final accesul la lucrare și a urmat pentru părinte un nou șoc: deși în baremul de concurs era menționat că orice soluție alternativă completă va primi punctaj maxim, 3 probleme rezolvate de copilul său prin metode alternative, distincte de cele prezentate în baremul orientativ de corectare, au fost nejustificat depunctate, fiind corectate și punctate în absența unui barem de corectare aferent metodelor de rezolvare adoptate de copilul său.
Chemat la discuții de Directoarea Colegiului, profesorul care se pare că a elaborat subiectele și care a participat și la soluționarea contestațiilor, nu a fost în măsură să poarte o discuție civilizată și coerentă, prin care să lămurească părintele de ce s-a acordat un punctaj derizoriu unor probleme rezolvate prin metode alternative pentru care Comisia de corectare nu a elaborat un barem corespunzător.
Dimpotrivă, era iritat, lansa lozinci fără legătură cu subiectul, de genul ”nu mă învățați cum să predau matematica la clasă”, și în final, într-o atitudine nedemnă de un profesor, cu o totală lipsă de respect față de părinți, a ieșit din încăpere, evident fără să salute.
Verificările, blocate la Inspectorat
Părinții au depus 19 sesizări/cereri la Ministerul Educației, la Inspectoratul Școlar al Municipiului București, la Colegiul ”Tudor Vianu”.
Astfel au solicitat în mod repetat numirea unei Comisii care să verifice dacă s-a asigurat cadrul unor șanse egale de reușită pentru elevii concurenți, de ce nu a existat barem de corectare pentru soluțiile alternative și care, în final, să dispună recorectarea lucrărilor sau, cel puțin, recorectarea lucrării copilului său în raport de baremurile care trebuie stabilite pentru soluțiile alternative, baremuri care trebuiau elaborate de Comisia de corectare și publicate pe site-ul Colegiului, așa cum a fost publicat și baremul pentru soluțiile gândite de profesorul care a elaborat subiectele.
Colegiul nu a răspuns la niciuna dintre solicitările scrise, Ministerul a răspuns că a trimis sesizările spre soluționare Inspectoratului Școlar al Municipiului București, iar această instituție a trimis un inspector la Colegiul ”Tudor Vianu”, care s-a rezumat la a lua punctul de vedere al Colegiului și la a-l comunica părinților. A fost un efort inutil, căci părinții îl cunoșteau deja.
Pe scurt, nimic concret. Nicio anchetă serioasă, nicio verificare, nicio explicație pertinentă.
Discriminare prin evaluare subiectivă, la bunul plac al profesorilor
Prin modul în care s-a derulat Concursul ”Micii Campioni” la Colegiul ”Tudor Vianu” s-a introdus, de fapt, o nouă formă de discriminare, constând în aceea că elevii care nu au rezolvat problemele de matematică prin metoda gândită de profesorul care a elaborat subiectele au avut parte de o evaluare subiectivă, aleatorie, a lucrărilor lor, despre care, în absența unor repere clare date de un barem de corectare, nu se poate spune dacă a fost sau nu corectă.
Altfel spus, evaluarea subiectivă a fost generată de lipsa unui barem de corectare aferent metodelor alternative prin care unii copii au rezolvat probleme din Ziua I de concurs.
Nefiind constrânși de acordarea punctajului prevăzut de un barem personalizat pentru metodele alternative, examinatorii au acordat pentru 3 probleme dintr-o lucrare susținută în Ziua I de concurs 0 puncte, 4 puncte (devenite 7 după contestație) și, respectiv, 5 puncte (devenite 7 după contestație), deși problemele erau corect rezolvate și au condus la rezultatele regăsite și în baremul orientativ prezentat în foile de concurs.
Este cazul copilului ai cărui părinți au reușit să aibă acces la lucrare și care au constatat cu stupoare că lucrarea copilului lor a fost evaluată după bunul plac al examinatorilor, fără barem.
Evaluat corespunzător cu ce, dacă nu există barem?
În foaia cu subiectele susținute de elevi în Ziua I, regăsită inclusiv pe site-ul Colegiului, s-a menționat că orice soluție alternativă completă a oricărei probleme va primi punctaj maxim și orice soluție alternativă incompletă va fi punctată corespunzător.
Corespunzător cu ce, dacă nu a fost elaborat barem de corectare pentru soluțiile alternative?
Cum poate fi evaluată obiectiv o problemă de matematică dacă nu există barem de evaluare care să prevadă punctajul care trebuie acordat elevului pentru fiecare etapă/operațiune de calcul pe care a parcurs-o?
Elevul despre care discutăm a obținut, așa cum am arătat anterior, soluțiile corecte la Problemele 1, 2 și 3, pe care le-a rezolvat însă prin metode alternative, și cu toate acestea a primit inițial 4, 0 și, respectiv, 5 puncte, și după contestație 7, 0 și, respectiv, 7 puncte, din punctajul maxim de 15 puncte.
Cum se explică asta? De ce 7 puncte și nu 8 sau 9 puncte? Sau 12 puncte?De ce 0 puncte și nu 3 puncte? Sau 13 puncte? Cum au fost stabilite aceste punctaje?
Nu se știe și nici nu se poate explica acest punctaj, nici măcar de către profesorii de la Colegiul ”Tudor Vianu”, pentru că nu există barem de corectare, deci nu există posibilitatea unei discuții concrete și nici a unei verificări a punctajului acordat prin raportare la punctajul prevăzut în baremul care ar fi trebuit elaborat și publicat, dar care nu există.
La Olimpiadă, există barem și pentru soluțiile alternative
Este de neadmis că profesorii de la Colegiul ”Tudor Vianu” nu au elaborat baremuri pentru soluțiile alternative adoptate de candidați, pentru că la orice examen, concurs, olimpiadă, Comisiile de examinare sunt obligate să adopte un barem de corectare pentru orice soluție alternativă prezentată de elevi.
Orice refuz de a stabili un barem pentru soluțiile alternative, care să impună pentru profesori limite și reguli de apreciere, echivalează cu lipsirea elevului care a rezolvat problema prin soluție alternativă de șansa de a beneficia în mod real de o apreciere imparțială și transparentă a lucrării sale.
Elevii care au adoptat soluții alternative au fost discriminați față de cei care au adoptat soluțiile la care s-a gândit profesorul care a elaborat subiectele și baremurile de la Concursul organizat de Colegiul ”Tudor Vianu”.
Discriminarea rezultă din împrejurarea că elevii care au adoptat soluțiile prezentate în baremurile orientative elaborate de Colegiu, s-au bucurat de o evaluare transparentă și obiectivă și au avut posibilitatea să calculeze, să anticipeze, să verifice și să conteste, dacă a fost cazul, argumentat și punctual evaluarea primită.
În schimb însă, cei care au adoptat soluții alternative de rezolvare a problemelor nu au avut această posibilitate, evaluarea lor fiind lăsată de organizatorii Concursului la aprecierea subiectivă, liberă și necenzurată a examinatorilor, contestațiile formulate de acești elevi fiind lipsite de suportul unui barem public, adecvat soluției respective.
Greșeli de corectură, sau fapte grave?
Toți elevi candidați TREBUIE să beneficieze de baremuri de corectare făcute publice înainte de anunțarea rezultatelor și, evident, înainte de contestații, de predictibilitatea punctajului, de transparență și corectitudine, de egalitate de șanse, indiferent dacă au rezolvat problemele de matematica prin metodele prevăzute în baremurile orientative sau prin metode alternative.
În opinia inspectorului care, în numele Inspectoratului Școlar București, a răspuns sesizărilor părintelui care refuză să accepte că nu este nimic în neregulă că lucrarea copilului său a fost evaluată aleatoriu, subiectiv, fără barem, diferențele de punctaj pentru o problemă de la 0 la 10 puncte sau de la 2 la 12 puncte, așa cum s-a întâmplat în cazurile altor elevi arătate anterior, sunt simple greșeli, nicidecum greșeli grave care pot fi, în realitate, chiar fapte grave.
Evident, inspectorul nu a văzut nimic grav nici în faptul că profesorii examinatori au evaluat și punctat anumite subiecte rezolvate de elevi fără barem de corectare, și că astfel au fost liberi să acorde în mod subiectiv orice punctaj, invocând, așa cum au făcut-o în cazul elevului la care ne referim, că deși a rezolvat problema de matematică și a ajuns la rezultatul corect, nu a explicat în cuvinte ce a făcut.
Conducerea Colegiului și Inspectoratul mizează pe faptul că s-au încheiat înscrierile și copilul trebuie încadrat într-o altă unitate de învățământ, așa că și anul acesta neregulile înregistrate la Concursul de admitere în clasa a V – a la Colegiul ”Tudor Vianu” vor trece neobservate și nesoluționate, drept pentru care se poate relua fără teamă și anul viitor aceeași metodă de lucru, și celălalt an la fel, și așa mai departe.
Sunt însă și părinți care nu sunt dispuși să permită la nesfârșit ca munca și viitorul copiilor lor să fie la mâna celor care greșesc flagrant punctajele acordate elevilor sau care corectează fără barem, după bunul plac, lucrările unor candidați, și nici să-și trimită copii din țară, așa cum s-a întâmplat cu atât de mulți, mult prea mulți, tineri capabili.
Părinții amenință cu sesizarea Parchetului
Dacă Ministerul Educației și Inspectoratul Școlar București nu sunt interesați de ce se întâmplă la Colegiul ”Tudor Vianu” sau nu își pot permite să afle, atunci poate alte instituții și organe ale statului vor dori să investigheze modul în care această instituție publică de învățământ restricționează accesul elevilor la cursurile clasei a V – a prin corectarea unor lucrări după bunul plac, subiectiv, în afara unor repere obiective și transparente, influențând astfel adevărata situație a admișilor și respinșilor. Aceste acțiuni nu sunt permise de lege.
Mai trebuie spus că statisticile arată că performanțele obținute de Colegiul ”Tudor Vianu” la Olimpiadele naționale și internaționale de matematică au scăzut în ultimii ani, așa încât protejarea celor care s-au ocupat de organizarea Concursului ”Micii Campioni” este nejustificată și din această perspectivă, nu doar din perspectiva lipsei de corectitudine, de transparență, a lipsei de tratament egal aplicat elevilor candidați, a lipsei de acordare de șanse egale de reușită pentru toți copiii.
Toate aceste nereguli au fost generate anul acesta, în principal, de omisiunea/ neglijența sau poate chiar refuzul Comisiei de corectare de a elabora baremuri de corectare și pentru soluțiile alternative adoptate de o parte dintre candidați, fapt care a făcut posibil ca examinatorii să le corecteze lucrările discreționar, fără reguli și cenzură, pe principiul noi suntem legea și facem ce vrem, căci oricum, așa cum s-a dovedit, nimeni nu ne ”vede”.
*Publicăm acest material transmis de un grup de părinți redacției DCNews cu mențiunea că nici conducerea liceului, nici a Inspectoratului nu au răspuns întrebărilor legitime ale reprezentanților legali ai candidaților la admitere, participanți la concursul ”Micii Campioni”, de la Colegiul Tudor Vianu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
