Efect neașteptat al politicii lui Juncker: Moldova este împinsă spre unirea cu România
Imediat după alegerea în funcția de președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a anunțat primul deziderat al mandatului său: Uniunea Europeană nu se va extinde în următorii cinci ani. Imediat, cancelarul Angela Merkel a declarat că Germania dorește o continuare a apropierii Balcanilor de Vest de Uniunea Europeană. Cele trei țări care recent au semnat tratatul de Asociere la UE, Georgia, Ucraina și Republica Moldova, au fost ignorate de discursurile liderilor UE, crede diplomatul Valentin Naumescu. El spune că, în contextul noului pact ruso-german asupra Estului Europei, Republica Moldova are ca opțiune "reconsiderarea oportunităţii proiectului unificării statale".
Valentin Naumescu consideră că, prin declarația de marți, luxemburghezul Juncker "s-a acoperit", pentru a nu fi acuzat de un eșec în acest sens, peste cinci ani, când va dori un nou mandat de șef al CE.
Anunțul lui Juncker, împreună cu ieșirea promptă a cancelarului Angela Merkel, creionează un peisaj geopolitic limpede: "povestea absorbţiei occidentale a Estului a luat sfârşit".
"Niciun cuvânt aşadar despre Republica Moldova, Ucraina sau Georgia, aşa cum anticipam în articole trecute. Ţările asociate Uniunii, membre ale Parteneriatului Estic, nu au şi nu vor avea perspectiva aderării, ci doar a unei integrări economice treptate, pozitivă în principiu dar insuficientă din punct de vedere strategic, pentru viitorul acestor state vulnerabile", scrie Naumescu pe site-ul contributors.ro.
Fostul secretar de stat la MAE scrie că a fost pus la punct un nou pact ruso-german asupra Estului Europei, sub incidența căruia NATO și UE acceptă să nu se extindă spre Est, în apropierea granițelor Rusiei.
Opțiunile Republicii Moldova
"Ce are de făcut Chişinăul în aceste condiţii? Două ar fi opţiunile majore, în opinia mea. Menţinerea pe orbita discursului pro-integrare europeană, care sună bine dar nu duce nicăieri, sau revizuirea strategică adâncă a relaţiei cu România şi reconsiderarea oportunităţii proiectului unificării statale, dincolo de discursul de complezenţă („fraţi", „relaţie specială", „contăm pe sprijinul României" etc.) în care Chişinăul vrea de fapt să pozeze în poziţia unui stat-naţiune, cu identitate distinctă şi având consistenţă ca proiect naţional, luat în considerare ca atare în politica internaţională. Rusia a zâmbit tot timpul cu condescendenţă şi, recent, a invitat Chişinăul la negocieri pentru 'continuarea colaborării economice excelente în cadrul CSI' ", scrie Naumescu.
Băsescu: Următorul proiect de țară, Unirea cu Republica Moldova
"Şansa din 1991 a fost pierdută. Prin discursul de ieri al lui Juncker (şi prin extinderea raţionamentului opririi lărgirii Uniunii Europene spre Est dincolo de 2019, pe fondul consolidării previzibile a curentului eurosceptic, în tot mai multe ţări) s-ar putea, spus ca în popor, ca tot răul să fie spre bine. Anularea iluziei aderării la Uniunea Europeană ca stat distinct ar putea teoretic (deşi personal mă îndoiesc în prezent) determina Republica Moldova să caute o altă variantă de a deveni teritoriu al Uniunii Europene. Pe bună dreptate, un cititor îmi semnala în primăvară că inclusiv legislatura 1989-1994 a avut parte de o extindere, chiar dacă diferită ca mecanism: aderarea RDG la sistemul constituţional şi instituţional al RFG, decisă în 1990.
Dar România ca stat şi românii ca cetăţeni doresc cu adevărat să plătească un preţ pentru recuperarea Basarabiei?", conchide diplomatul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
