Încălzirea globală aduce șerpii veninoși mai aproape de oameni, avertizează OMS

Autor: Loredana Iriciuc

Vremea mai caldă ar putea crește riscul mușcăturilor de șarpe la nivel global, pe măsură ce reptilele își schimbă zonele de habitat, potrivit unui nou studiu. Cercetarea, coordonată de Organizația Mondială a Sănătății, a fost publicată în revista PLOS Neglected Tropical Diseases, notează Euronews.

Studiul arată că tot mai mulți șerpi ar putea migra spre zone dens populate, precum și spre regiuni care nu s-au confruntat până acum cu specii veninoase, în încercarea de a scăpa de temperaturile în creștere și de reducerea habitatelor cauzată de activitatea umană.

Acest lucru ar putea duce la mai multe întâlniri între oameni și acești șerpi, ceea ce ar crește numărul mușcăturilor, dar și al deceselor provocate de acestea. Deși statisticile privind mușcăturile de șarpe sunt adesea neclare și greu de accesat, majoritatea cazurilor apar în zonele tropicale, în special în Asia de Sud. Potrivit autorilor studiului, există aproximativ patru milioane de cazuri noi anual.

Totuși, deși riscurile sunt în general înțelese la nivel local și național, până acum exista foarte puțină claritate privind modul în care acestea s-ar putea modifica în viitor, în contextul creșterii populației și al schimbărilor climatice.

Noul studiu folosește baze de date publice și private, înregistrări de muzeu, literatură științifică și platforme de știință cetățenească pentru a analiza în detaliu unde trăiesc cei mai veninoși șerpi din lume. Apoi încearcă să prezică modul în care temperaturile mai ridicate le vor modifica arealul de răspândire până în anii 2050 și 2090.

VEZI ȘI: Criza de Ebola în Africa se adâncește, iar numărul deceselor urcă la 220. OMS: Epidemia ne depăşeşte

Ce specii ar putea să își schimbe habitatul în anii următori

Mai multe specii de șerpi ar putea fi nevoite să își găsească noi habitate în următorii ani, atât din cauza modificării peisajelor, cât și a presiunii climatice.

Printre acestea se numără mocasinul cu gură de bumbac din America de Nord, cobrele scuipătoare din Africa și viperele din America de Sud și Europa, alături de kraiții din Asia. Având în vedere că unele dintre aceste specii extrem de periculoase ar putea ajunge în zone dens populate, miliarde de oameni ar putea fi expuși unui risc mai mare de mușcături de șarpe.

Totuși, în mod deloc surprinzător, o parte importantă a riscurilor generate de schimbările climatice o reprezintă chiar aceste specii de șerpi.

Acest lucru este valabil mai ales pentru șerpii de coral din Amazon, viperele africane de tip puff adder și capetele de aramă din Papua Noua Guinee, care se confruntă atât cu temperaturi mai ridicate, cât și cu transformarea tot mai rapidă a zonelor umede, a pajiștilor și a pădurilor în monoculturi, ferme și așezări urbane. În unele cazuri extreme, anumite specii ar putea fi împinse până la pragul extincției.

Totuși, multe alte specii, precum mamba neagră, sunt probabil să își schimbe arealul și să se mute de pe coasta Kenyei și din zone din Eritreea, Etiopia, Djibouti și Congo către regiuni din Nigeria, Africa de Sud și Somalia. În zonele dens populate, întâlnirile cu șerpi ar putea deveni frecvente în locuri obișnuite, precum locuri de joacă, piste de alergare, surse de apă și terenuri agricole, în anii următori.

De exemplu, în India, unii dintre cei mai periculoși șerpi, precum viperele lui Russell, cobrele și kraiții, ar putea migra din sud către nordul mult mai dens populat. În mod similar, kraiții din Asia ar putea să se mute din provincia Yunnan din China și din pădurile Myanmarului către orașele mai aglomerate din nord și centru.

Această schimbare este așteptată să fie și mai gravă în zonele rurale sărace, unde fermierii lucrează adesea desculți pe câmpuri, iar accesul la servicii medicale este dificil și îndepărtat.

CITEȘTE ȘI: Focarul de pe MV Hondius continuă. OMS confirmă un nou caz la un membru al echipajului repatriat în Ţările de Jos

Cum se pot pregăti autoritățile sanitare și populația pentru această schimbare

Studiul își propune să ajute autoritățile sanitare să înțeleagă unde ar trebui să își concentreze cel mai bine resursele, în special stocurile de antivenin, și în același timp să îmbunătățească accesul la servicii medicale în comunitățile izolate. Totodată, conservarea șerpilor, în special a speciilor vulnerabile, rămâne o prioritate.

„Oamenii ar trebui să fie mereu atenți la mediul în care se află și să observe schimbările pe care le văd. În cazul animalelor precum șerpii veninoși, care pot reprezenta un risc pentru sănătatea umană, este important să se aplice constant măsuri de prevenție și evitare a riscurilor”, a declarat David Williams, unul dintre autorii studiului.

El a adăugat: „Acestea includ purtarea încălțămintei acoperite, atenția la locul unde ne punem mâinile și picioarele, folosirea surselor de lumină atunci când ne aflăm afară pe întuneric, evitarea interacțiunii cu animalele precum șerpii atunci când sunt întâlniți și, în schimb, oferirea timpului necesar pentru a părăsi zona, precum și cunoașterea pașilor de urmat în cazul în care are loc un accident”.