Ministrul de externe al Islandei se teme de un „moment Brexit” la referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană

Autor: Loredana Iriciuc

Cu puțin peste trei luni până când Islanda va vota dacă să continue sau nu negocierile de aderare la Uniunea Europeană, evoluțiile sunt urmărite îndeaproape de Washington, Moscova și Bruxelles.

Þorgerður Katrín Gunnarsdóttir a acuzat persoane și grupuri din interiorul și din afara țării de „alarmism” și spune că Islanda este afectată de dezinformare și de o retorică preluată „din manualul lui Nigel Farage și al Reform”.

Ea a spus că referendumul riscă să devină o țintă pentru Rusia și pentru „actori care încearcă să influențeze dezbaterea publică într-un mod negativ”. Interferențele externe și răspândirea dezinformării ar putea ajunge să influențeze rezultatul, a avertizat ministra.

„Mă tem că vom avea un moment Brexit”, a declarat ea pentru The Guardian. „Ar fi, din punctul meu de vedere, un drum destul de periculos, pentru că… au fost vehiculate tot felul de minciuni de către susținătorii Brexitului”. Ea a menționat cifre contestate folosite de campania pentru ieșirea din UE privind sumele de bani pe care Regatul Unit le trimitea către Uniunea Europeană.

Þorgerður a spus că Brexitul „ar trebui să fie un exemplu despre cum nu trebuie condusă o campanie”, nu ceva de urmat. „Nimic din ceea ce au promis nu a fost de fapt pus în aplicare sau realizat”, a afirmat ea.

CITEȘTE ȘI: Islanda organizează referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană: Ar putea intra în UE înaintea altor state candidate

Relația Islandei cu Statele Unite rămâne puternică

Guvernul de coaliție islandez, format din partidele de stânga Alianța Social-Democrată și Partidul Poporului, precum și din partidul liberal Reform, de centru-dreapta și pro-european al lui Þorgerður, a surprins mulți observatori când a anunțat în martie că va organiza referendumul UE pe 29 august, deși anterior a spus că acesta va avea loc cel târziu în 2027.

Măsura a fost motivată parțial de amenințările Statelor Unite, aliat apropiat al Islandei de mult timp, de a prelua forțat cel mai apropiat vecin al său, Groenlanda.

Þorgerður a declarat: „Pentru noi, din punctul meu de vedere, ordinea internațională care a susținut securitatea și prosperitatea noastră timp de decenii este sub presiune serioasă. Lumea s-a schimbat atât de decisiv, aș spune, încât situația Groenlandei a influențat, desigur, decizia noastră”.

Ea a adăugat că vechile alianțe sunt puse la încercare și că relațiile comerciale sunt folosite ca „armă politică”. „Nu tratezi un prieten și un aliat, precum Groenlanda și Danemarca, așa cum a făcut Statele Unite la începutul acestui an”.

Totuși, ea a insistat că relația Islandei cu Statele Unite rămâne puternică și că țara își extinde alianțele. „Faptul că Islanda devine membră a Uniunii Europene nu contrazice deloc relația bună cu Statele Unite. Un lucru nu îl exclude pe celălalt”.

Ce se va vota la referendumul din august

La referendumul din august, islandezii nu vor fi întrebați dacă vor să adere la Uniunea Europeană, ci dacă doresc ca guvernul lor să reia negocierile de aderare cu blocul comunitar. Țara a depus prima cerere de aderare la Uniunea Europeană în 2009, iar în anul următor Consiliul a fost de acord să deschidă negocierile, însă în 2013 guvernul islandez s-a retras din proces.

Dacă islandezii votează „da”, negocierile vor fi reluate, iar dacă se ajunge la un acord, guvernul va organiza un al doilea referendum pentru a decide dacă acesta trebuie acceptat.

Sondajele de opinie arată o competiție strânsă. Potrivit unui sondaj recent realizat la cererea ministerului de externe, 42% dintre islandezi susțineau reluarea negocierilor de aderare, iar 39% se opuneau.

Susținătorii aderării la Uniunea Europeană o văd ca pe un element important pentru securitatea internațională și ca pe o oportunitate de integrare mai bună în Europa, în timp ce opozanții avertizează asupra impactului posibil asupra pescuitului, agriculturii și suveranității Islandei.

Pescuitul, care nu este doar una dintre cele mai mari exporturi ale țării, ci și o activitate înrădăcinată în cultura și identitatea islandeză, reprezintă un subiect de dezbatere deosebit de sensibil.

Apel la alegătorii islandezi 

Þorgerður a făcut apel la alegătorii islandezi să își „formeze propria opinie” și să fie atenți la sursele de informare. Ea a spus că unele partide politice răspândesc dezinformare într-un mod similar cu ceea ce criticii cred că a făcut UKIP în perioada premergătoare referendumului Brexit din Regatul Unit.

„Este ca și cum ar urma manualul lui Nigel Farage și al Reform, iar asta este, desigur, îngrijorător”, a spus ea.

Un purtător de cuvânt al Reform a declarat: „Reform UK nu are nicio legătură cu Islanda”. El a adăugat: „Le dorim succes în decizia de a rămâne în afara Uniunii Europene”.

Declarațiile lui Þorgerður vin după ce prim-ministrul Kristrún Frostadóttir a avertizat că influențele externe în referendum „nu vor fi tolerate, indiferent dacă provin din Uniunea Europeană, China, Rusia sau Statele Unite”.

Președinta Halla Tómasdóttir a transmis un avertisment privind pericolele inteligenței artificiale, despre care a spus că „poate produce instantaneu conținut care pare credibil, dar este înșelător, poate răspândi informații neverificate cu o viteză extremă și poate influența opiniile și starea noastră de bine în moduri de care nu suntem întotdeauna conștienți”.

Hafsteinn Einarsson, profesor asociat la Universitatea din Islanda, specializat în inteligență artificială, a spus că nu crede că Islanda este pregătită să informeze clar publicul despre referendum. El a observat că modelele de inteligență artificială răspund adesea la întrebări populare despre referendum în limba islandeză folosind surse nesigure, iar în același timp este tot mai ușor ca oamenii să producă în masă dezinformare cu ajutorul inteligenței artificiale.

„Asta mă îngrijorează: că oamenii care caută informații întreabă modelul lor de inteligență artificială despre referendum și despre subiecte legate de referendum și primesc un răspuns, iar apoi s-ar putea să nu mai verifice sursele, pentru că au încredere în inteligența artificială, iar mulți dintre ei ajung să considere aceste informații drept adevăr”, a spus Einarsson.