Într-un comunicat publicat luni, 13 iulie, Uniunea Europeană acuză Rusia că a coordonat, prin Centrul 16 al FSB, o rețea de atacuri cibernetice care ar fi vizat mai multe state europene, inclusiv România.
Uniunea Europeană și Marea Britanie au anunțat, luni, noi sancțiuni împotriva unor persoane și entități despre care afirmă că fac parte din ecosistemul rusesc de operațiuni cibernetice și acțiuni hibride îndreptate împotriva Europei, scrie The Guardian.
Atacuri hibride ale Rusiei asupra țărilor europene, printre care și România
Decizia Bruxellesului vine după o serie de atacuri informatice și operațiuni de sabotaj atribuite serviciilor ruse de informații, care ar fi vizat rețele guvernamentale, infrastructuri critice și instituții strategice din mai multe state europene.
Uniunea Europeană a sancționat nouă persoane și patru entități pentru implicarea în ceea ce numește „ecosistemul cibernetic malițios al Rusiei”, folosit pentru destabilizarea UE, a statelor membre și a partenerilor internaționali.
Potrivit autorităților europene, printre țările vizate de aceste operațiuni s-au numărat România, Franța, Germania, Polonia, Cipru, Olanda, Austria, Slovacia și Finlanda.
Bruxellesul susține că unități ale serviciilor ruse de informații militare, inclusiv Centrul 16 al GRU, au desfășurat operațiuni de spionaj cibernetic împotriva unor instituții guvernamentale și organizații strategice. În Franța, aceeași structură ar fi vizat entități guvernamentale importante încă din 2010, iar în 2025 ar fi atacat și industria de apărare.
În Germania, atacurile ar fi vizat rețele guvernamentale, iar în Polonia serviciile ruse ar fi fost implicate în operațiuni de sabotaj împotriva infrastructurii energetice, inclusiv centrale de termoficare și producție combinată de energie.
„Condamnăm ferm comportamentul Rusiei și folosirea abuzivă a acestui ecosistem cibernetic pentru atacarea serviciilor publice și a infrastructurii critice, provocând perturbări și pierderi financiare”, a transmis Uniunea Europeană.
Marea Britanie, vizată la rândul ei de operațiuni rusești
La rândul său, Marea Britanie a anunțat sancțiuni împotriva a 24 de persoane și entități despre care afirmă că au participat la operațiuni cibernetice și hibride coordonate de Rusia.
Lista britanică îi include pe oficiali de rang înalt ai serviciului militar rus de informații GRU, printre care Vyacheslav Stafeyev, Ivan Senin și Ivan Kasyanenko, acuzați că au avut roluri de conducere în operațiunile informatice și de destabilizare.
Londra afirmă că Divizia cibernetică a Unității 29155 a GRU ar fi colaborat cu rețele de criminalitate informatică și cu firme precum IMPULS pentru recrutarea unor hackeri și specialiști IT din universități și academii ruse.
În același timp, Marea Britanie, împreună cu state membre ale Uniunii Europene, a atribuit oficial Rusiei un atac asupra rețelei energetice din Polonia, despre care afirmă că ar fi fost coordonat de Centrul 16 al Serviciului Federal de Securitate rus (FSB).
Autoritățile britanice susțin că atacul ar fi putut lăsa fără electricitate aproximativ 500.000 de persoane în perioada de iarnă, însă operațiunea a eșuat.
Franța și Germania i-au convocat pe ambasadorii ruși
După anunțarea sancțiunilor, mai multe state europene au trecut la măsuri diplomatice. Franța a convocat ambasadorul Rusiei la Paris pentru a transmite un protest oficial privind atacurile cibernetice atribuite Moscovei.
Germania a urmat aceeași linie și l-a convocat pe ambasadorul rus la Berlin. Ministerul german de Externe a declarat că astfel de atacuri sunt inacceptabile și că vor primi un răspuns ferm.
Guvernele europene afirmă că aceste acțiuni fac parte dintr-o strategie mai amplă a Rusiei de a folosi operațiuni informatice, rețele criminale și atacuri hibride pentru a obține informații, a perturba servicii esențiale și a crea instabilitate în Europa, în contextul războiului din Ucraina.
