„Lumea nu observa”. Generalul Ion Oprișor a explicat de ce Klaus Iohannis a fost perceput greșit.
Generalul (r) Ion Oprișor, fost consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională și fost secretar al CSAT, a zis că imaginea unui Klaus Iohannis „pasiv” nu reflectă realitatea din timpul celor două mandate la Cotroceni. Invitat la Podcastul lui Septimiu, el a explicat că fostul președinte lucra constant la proiecte strategice, chiar dacă evita expunerea publică.
„Foarte mulți vin și spun că președintele Klaus Iohannis era, într-adevăr, mai puțin activ. Așa îl vedeau ei. Dar lucrurile nu stau așa. Dânsul, pe timpul celor două mandate, a fost destul de activ. Nu știu de ce lumea nu observa acest lucru. Nu se manifesta public în mod deosebit, dar, în schimb, ne cerea și lucra efectiv pe proiecte de interes. Deci au fost și președintele Băsescu, și președintele Iohannis lideri cu viziune. Ei au urmărit și au avut în atenție modernizarea României pentru următorii zece ani, cel puțin”, a zis generalul (r) Ion Oprișor, fost consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională și fost secretar al CSAT, la Podcastul lui Septimiu.
Care sunt elementele comune ale celor doi președinți?
„Amândoi au ținut foarte mult ca proiectele României să fie duse la bun sfârșit. Președintele Băsescu a început anumite proiecte, iar președintele Iohannis le-a preluat și a venit cu altele noi. Din acest punct de vedere, pot spune că au avut un element comun”, a mai zis Ion Oprișor.
Și un element în care erau complet diferiți, la 180 de grade?
„Diferența era că președintele Băsescu era mult mai activ. Era foarte interesat și de jocurile politice. Încerca, într-adevăr, să creeze anumite avantaje din punct de vedere politic. Deși, până la urmă, lucrurile s-au întors împotriva dânsului, pentru că atât în 2007, cât și în 2012, a trebuit să fie suspendat. Asta și-a dorit, până la urmă, clasa politică”, a mai zis generalul.
„Președintele Iohannis, în schimb, a fost mult mai maleabil din acest punct de vedere. A gândit lucrurile altfel, într-o altă manieră, astfel încât mandatele sale au decurs în mod normal, fără suspendări sau alte situații de acest fel. În schimb, începând din 2015, pe fondul contextului creat de anexarea Crimeei în 2014, s-a axat foarte mult pe programele de modernizare a Armatei României. În felul acesta a luat naștere comandamentul de divizie de la București, apoi comandamentul de corp de armată de la Sibiu, structuri de nivel NATO, care acum sunt în extindere. Tot astfel, prin aprobările date în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, a fost posibilă modernizarea bazei de la Mihail Kogălniceanu și a multor altor obiective care, în prezent, sunt benefice pentru apărarea țării”, a mai spus Ion Oprișor.
