Reducerea investițiilor în educație are efecte care se văd în timp, iar deciziile luate astăzi pot influența generații întregi de elevi. Prof. univ. dr. Ion-Ovidiu Pânișoară a vorbit despre problemele sistemului de educație, diferențele dintre elevii din mediul rural și urban, importanța sprijinului părinților și necesitatea investițiilor în învățământ.
Prof. univ. dr. Ion-Ovidiu Pânișoară, profesor universitar de Pedagogie, a vorbit despre diferențele dintre rezultatele elevilor la Bacalaureat în funcție de zonă și a explicat că acestea sunt influențate de factori precum implicarea părinților, nivelul de educație al familiei și meditații.
Potrivit profesorului, sprijinul părinților îi poate ajuta pe elevi să învețe mai bine, iar elevii din mediul rural trebuie să aibă aceleași șanse ca cei din mediul urban.
„Ar trebui efectuate studii, cercetări sociologice, să vedem în ce măsură au influențat meditațiile rezultatul la Bac? Dacă ne uităm pe harta rezultatelor, vedem că în Iași, în Cluj, în orașele mai mari sunt note mai bune. Ar trebui intervenit să aibă aceleași șanse și un copil dintr-un sat, din zona rurală săracă, cu unul din Capitală”, a spus jurnalistul Val Vâlcu
„Haideți să ne gândim la două lucruri fundamentale. La un moment dat, în Ilfov, au fost date proaste, dar Ilfovul sau alte zone din jurul Clujului sau Iașului trimit pe cei mai buni copii în Capitală. Dacă copilul locuiește în Ilfov nu neapărat a și dat examenul în Ilfov. Asta ar fi un prim element.
Un al doilea element este poate faptul că pretențiile pe care le au părinții de la copii, în zonele intens urbanizate, sunt mai mari, iar mulți dintre părinții respectivi sunt mai educați și copilul găsește în părinte un partener. Deci, dincolo de industria meditațiilor, care, într-adevăr, pune umărul pentru rezultate bune, e vorba și de un părinte care stă acasă și care își încurajează copilul să învețe, care poate chiar devine un partener al copilului pentru învățare.
Seara îi zice: „Ce ai citit? Dă-mi să te ascult”, chestiuni de acest gen care păstrează fluența învățării, adică nu doar să învețe copilul când a venit Bacalaureatul. Îl ajută pe tot parcursul”, a spus prof. univ. dr. Ion-Ovidiu Pânișoară.
„Societatea noastră tinde să-i uite pe cei care sunt în afara sistemului”
Profesorul a explicat că diferențele dintre elevi sunt influențate de resursele familiei, meditații, dar și calitatea profesorilor. În timp ce o parte din cei bine pregătiți pleacă în străinătate, România riscă să piardă șansa de a forma generații competitive dacă nu oferă oportunități egale tuturor elevilor.
„Deci e vorba despre comunitatea locală, e vorba despre părinți, e vorba despre industria meditațiilor și despre investiția părinților, care trebuie să fie pe de o parte financiară, pe de altă parte, de timp, de efort și de motivație. Atunci, da, avem o discrepanță.
Nu vă spun că poate să existe o discrepanță și la nivelul formării cadrelor didactice. Avem foarte mulți suplinitori în învățământul rural. Chiar dacă sunt foarte bine intenționați, unii dintre ei nu au formarea de bază și atunci este complicat să predea la nivelul la care predă un profesor cu doctorat de la un liceu bun din București. Există discrepanțe, din păcate, și aceste discrepanțe aruncă în aer cunoașterea și dezvoltarea unor tineri.
Din păcate, societatea noastră tinde să-i uite pe cei care sunt în afara sistemului, să fie destul de polarizată, implicit, între cei care au resurse și motivație și cei care nu au. Acest lucru nu este bine pentru societate. Știți de ce nu este bine? Societatea va pierde, pentru că o parte din tinerii aceștia care primesc meditații, care primesc motivație, susținere, inclusiv financiară, vor pleca în străinătate și vor rămâne acolo.
În schimb, noi avem o populație de tineri, mulți din mediul rural, extrem de bună, extrem de inteligentă, la fel de inteligentă ca și tinerii din zona urbană, dar pe care nu o folosim la capacitate maximă. Acea populație rămâne în țară, iar noi ne-am dori să creștem mai mult populația care rămâne în țară.
Cei care rămân trebuie să aibă șanse să se dezvolte la același nivel, pentru că societatea are nevoie de niște tineri foarte bine pregătiți, la fel de bine pregătiți ca cei care au plecat în străinătate, ca să fim competitivi la fel ca acele țări unde tinerii noștri au plecat și unde vor rămâne probabil”, a spus prof. univ. dr. Ion-Ovidiu Pânișoară.
„Toată lumea aplaudă Finlanda ca având un model educațional de succes”
„Întotdeauna dau exemplul Finlandei. Toată lumea aplaudă Finlanda ca având un model educațional de succes. Și nu e un model rău, dar sunt multe alte țări cu model educațional de succes.
Adică nu e Finlanda cu nimic deosebită față de Norvegia, Danemarca. De aceea nici nu au împrumutat alte sisteme de învățământ modelul finlandez. Dar ce a făcut Finlanda în mod special, ceea ce nu a făcut alt model? Investiția financiară în zona dezavantajată. În Finlanda, o școală din mediul rural este la fel de dotată și resursa umană e la fel de bună ca într-o școală din mediul urban. Și atunci decalajul s-a micșorat.
Bun, mai trebuie să-i convingem pe părinți, deci mai sunt niște lucruri în spate, dar decalajul se diminuează. Diminuirea acestui decalaj duce la un învățământ mai bun”, a spus prof. univ. dr. Ion-Ovidiu Pânișoară.
De ce s-au tăiat prima dată bani de la învățământ?
Profesorul a explicat că deciziile luate în domeniul învățământului au efecte pe termen lung și a criticat reducerea resurselor alocate învățământului. Potrivit acestuia, investiția în educație poate contribui la dezvoltarea societății.
„De unde începe tot? Și iarăși mă uit în ochii decidenților noștri care au tăiat prima dată de la învățământ. De ce credeți că s-au tăiat prima dată de la învățământ banii? De ce s-au mărit normele, de ce s-a mărit numărul de persoane în clasă? Pentru că învățământul este pe termen lung. Asta înseamnă că dacă eu, politician, fac chestia asta astăzi, nu va fi pe mandatul meu când va exploda bomba pe care am călcat. Mizeria care a fost creată nu va ieși la suprafață în mandatul meu. Peste 4, 5, 10 ani se vor vedea rezultatele măsurilor greșite. Și atunci pot să fac orice în învățământ.
În schimb, în alte sisteme, dacă fac ceva, imediat se observă dacă a fost greșit sau nu. De aceea, toate regimurile politice, din păcate, au dat în învățământ. Nimănui nu i-a păsat. A fost mai ușor să iei de la învățământ, că nu se vede. Ba da, se vede!
Uitați-vă cum arată România astăzi și uitați-vă ce speranțe aveam despre cum o să arate România acum 10 ani. Se vede, dragi politicieni! De aici ar trebui să începem. Să gândim ca în Finlanda, să gândim că ar trebui să luăm poate de la alte sectoare și să investim în învățământ. De ce? O să ne fie mai rău astăzi, o să ne fie mai bine mâine. Când iei de la învățământ, îți este un pic mai bine astăzi, dar mâine este dezastru.
Este varianta cea mai proastă. Este varianta omului care mănâncă astăzi caviar și mâine nu are cu ce să plătească întreținerea. Asta face România. Dacă astăzi ar ține puțin banii ăia și ar investi în propria formare, în ceva bun pentru el, mâine ar avea șansa să câștige mai mult și își va cumpăra mâine caviar. Deci este o mare greșeală de decizie pe termen lung.
Investiți în învățământ și veți avea mai târziu, peste zece ani, o țară mai bună. Scoateți din învățământ și vom avea o țară mai slabă”, a spus prof. univ. dr. Ion-Ovidiu Pânișoară la DC News.
Video:
