EXCLUSIV  De la “Drumul lui Leşe” la muzica divină a compoziţiilor lui Dinu Lipatti

Magdalena Popa Buluc / 11 ian 2017 / 18:29
Salveaza PDF Print Comentarii

Decizia ca Ziua Culturii Naţionale să fie de ziua naşterii lui Eminescu capătă un sens simbolic.


Teatrul Naţional din Craiova a programat, în cadrul programului Întâlnirile SpectActor o conferinţă atipică Folclorul, încotro?, în care Grigore Leşe, “unul dintre cei mai rafinaţi promotori ai folclorului tradițional românesc, pe care îl gândește și îl interpretează în marea tradiție a autenticilor cântăreţi români, păstrători ai comorilor tezaurului spiritualității naționale” va vorbi şi va cânta, în 15 ianuarie, la ora 19.00. Gazdă îi va fi Nicolae Coande.

Grigore Leşe (n. 1954 în satul Stoiceni, Maramureș) a absolvit Liceul de Muzică din Baia Mare, apoi Academia de Muzică din Cluj – Facultatea de Instrumente și Canto (fagot). În 2003 a devenit doctor în muzică (cu teza Horea în grumaz. Consideraţii teoretice şi practice ale interpretării genului dintr-o perspectivă stilistică), iar în 2010, Doctor Honoris Causa al Universității de Vest „Vasile Goldiș“ din Arad. 

Din 2005 este profesor asociat de etnomuzicologie al Universității din Bucureşti. Începând cu anul 2006 realizează emisiuni la Radiodifuziunea şi Televiziunea Română (La porţile ceriului, Drumul lui Leşe, Lumea şi muzica tradiţională), pentru care primește numeroase premii și nominalizări naționale și internaționale, precum Marele Premiu al APTR în 2007, Premiul pentru jurnalism cultural decernat de Radio România în 2009, nominalizare la Festivalul Internaţional de Film de Televiziune, Shanghai, 2009. Este primul muzician român care a adus în scenă, alături de el, artiști tradiționali din Iran, Siria, Pakistan, demonstrând existența interferențelor muzicilor străvechi din România și din Orient. 

Muzica sa se regăseşte pe coloana sonoră a mai multe filme de artă şi documentare din ţară şi străinătate, cum ar fi The Pharaoh, Gunpowder, Treason and Plot (producţie BBC) sau documentarul Wild Carpathia (producție Travel Channel). A fost invitat să cânte la cele mai importante manifestări culturale de gen din lume: Smithsonian Folklive Festival, Washington; Festivalul Vocile Lumii, Bloomington; Festivalul Montmartre, Paris; Fest Der Kontinente, Berlin; Olimpiada Culturală de la Atena; Festivalul Ţărilor Europei de Est, Montréal; Francophonie Métissée, Paris; Culturescapes, Basel; Festivalul „Miguel Bernal Jiménez“, Morelia; Zilele Culturale ale Băncii Centrale Europene, Frankfurt; Expoziţiile Mondiale de la Aichi, Shanghai și Yeosu; Gala Premiilor BAFTA, Londra. 

Discografie: Cântec pastoral, Casa de discuri „Amori“, Lausanne (1996); Cântece de cătănie și Hori, Societatea de Concerte Bistriţa (2000, 2003); Horile vieţii şi Aşteptând Crăciunul, Roton (2005); Grigore Leșe: Le chant de Lăpuș, OCORA Radio France, Paris (2009); Grigore Leșe și aromânii fârșeroți din Cogealac, A&A Records (2011); …De dragoste, de război, de moarte, de unul singur, Humanitas Multimedia (2011). 

În 2013, a publicat la Editura Humanitas volumul Acum ştiu cine sunt: Însemnări şi aduceri aminte. Cartea va putea fi achiziționată pentru un autograf al autorului după încheierea spectacolului.

“Am scris cartea să mă arăt prin cuvânt, să spun că pe lume sunt oameni hâzi şi oameni mândri, că viaţa mea continuă să fie o poveste şi nu vreau să îmbătrânesc degeaba, că nu putem trăi în prezent invocând tot timpul trecutul, că trebuie să ai rădăcini. Am vrut să spun că viaţa îţi roade inima, că muzica nemăsurată ţine lumea, că dragostele nu-s furate şi trăiesc până la moarte, că lumea e legată cu lanţuri şi lăcăţi, că lumea asta e cu dovezi, în tine să nu te-ncrezi. Înainte de a mă cunoaşte a trebuit să mă risipesc. M-am risipit în muncă să nu ştiu cine sunt. Acum ştiu cine sunt. Şi am vrut să spun că un muzician poate scrie bine. Cartea este împărţită în patru capitole. Am aduceri aminte, unde am vorbit despre anotimpuri, anotimpurile satului meu, unde vorbesc despre sărbători, despre desprimăvărare, de Paşti. În tinereţea mea am cunoscut foarte mulţi oameni. Şi aici vorbesc despre bunicul meu... După aceea, sunt însemnări foarte multe. Am vorbit despre hore şi despre identitatea horei. Despre cum se moşteneşte horitul, că nu se învaţă, despre bazele noastre cosmice, despre tehnica horei. Şi am un capitol Grigore despre Leşe... Uitaţi acesta este un foarte frumos cântec: 'Nu gândesc că tăt omu'/A trăi cât pământu'/ Şi-a face ce-i e gându'/C-ar trăi o zi or două/Şi s-a duce ca şi-o rouă/Ar trăi vreo două, tri/Ca şi o rouă s-o topi/Omu'n lume cât trăie/Se străduie agonisi/Se străduie ca furnica/Când moare n-are nimica. Şi mai am una: 'Dar-ar Dumnezeu cărare/Pe sub pământ umblătoare/Să se-ntoarcă cel ce moare'. Dar-ar Dumnezeu să ne putem înturna înapoi. Oricum, de sărbători, de naşterea Mântuitorului se pune un colac pe masă, se leagă picioarele de la masă. Asta ce înseamnă? Că la masă sunt morţii şi viii la un loc. Astea sunt sărbătorile. Numai că trebuie să ştim să ne raportăm la ele şi să trăim în rost”, afirma Grigore Leşe într-un interviu.

Întâlnirile SpectActor au debutat în anul 2009, după o idee a directorului Mircea Cornișteanu, argumentată și suținută de scriitorul Nicolae Coande, iar până în prezent au conferenţiat la Teatrul Național Craiova numeroase personalităţi din sfera culturală naţională: Ion Caramitru, Radu Beligan, Varujan Vosganian, Andrei Marga, Solomon Marcus, Răzvan Theodorescu, Matei Vișniec, Gabriela Adameșteanu, ASR Radu al României, Dan Grigore, Cristian Țopescu, George Banu, Eugen Negrici, Florin Zamfirescu, Adrian Cioroianu, Adrian Streinu Cercel, Jean Askenasy, Dan C. Mihăilescu, Cristian Bădiliță, Alexa Visarion, Dorel Vișan, Emil Constantinescu, Dumitru Radu Popescu, Laurențiu Damian, Lucian Boia, Nae Caranfil, Daniel Barbu, Cristian Tudor Popescu, Ion Cristoiu, Sergiu Celac, Mădălin Voicu, Adrian Năstase, Stelian Tănase, Eugen Simion, Ioan Holender, Emil Hurezeanu, Nicolae Panea, Ioan Aurel Pop, Mircea Dumitru, Sorin Antohi, Mircea Martin.


“Nu-i de ajuns să fii mare compozitor ca să scrii muzica asta, trebuie să fi fost ales ca instrument al lui Dumnezeu”, mărturisea Dinu Lipatti.


Tot duminică, 15 ianuarie, la ora 19.00, la Studioul de Concerte „Mihail Jora" - Sala Radio din București va avea loc concertul aniversar Lipatti 100 susținut de Orchestra Natională Radio, sub bagheta dirijorului Cristian Oroșanu, alături de soprana Teodora Gheorghiu și de pianiștii Sergiu Tuhuţiu și Matei Rogoz.

 

Soprana Teodora Gheorghiu

 

În program: Concertino în stil clasic, op. 3, Trei lieduri pentru voce şi pian pe versuri de Paul Verlaine, Suita Şătrarii de Dinu Lipatti şi Concertul nr. 1 în mi bemol major pentru pian şi orchestră de Franz Liszt.

În cadrul evenimentului, dedicat Zilei Culturii Naționale, actorul Ion Caramitru va recita din creațiile lui Mihai Eminescu.

Cu același prilej, pentru a marca 100 de ani de la nașterea pianistului și compozitorului Dinu Lipatti (19 martie 1917, București - 2 decembrie 1950, Geneva), Romfilatelia va lansa un plic de corespondență cu timbru imprimat.

 

Sergiu Tuhuțiu

 

Profilul, repertoriul si istoria Orchestrei Naționale Radio se definesc de aproape un secol de cultură națională pe planul creației, interpretării si difuzării muzicii în România. Odată cu momentul lansării postului public de radio, în 1928, s-a înființat, din inițiativă și sub conducerea compozitorului Mihail Jora, Orchestra simfonică Radio, ce se afirma prin concerte publice începând cu anul 1932. În perioada mai recentă, Orchestra Națională Radio s-a impus prin turneele întreprinse - Franța, Italia, Germania, Spania, Elveția, Rusia, Ungaria, Turcia, Bulgaria, Cipru, Grecia, Japonia, China - și participările la festivaluri internaționale, evenimente care i-au confirmat pretutindeni prestigiul. Critica muzicală româneasca și internațională subliniază valoarea acestei formații valoroase în cadrul vieții concertistice contemporane, asemenea orchestrelor de tradiție ale Radiodifuziunilor lumii, cu un profil de unicat în dialogul cu publicul, muzicienii și formațiile simfonice românești.

Reputaţia prefesională a dirijorului Cristian Oroşanu a determinat prezenţa sa pe multe scene ale Europei în compania unor ansambluri celebre: Orchestre de Paris în cadrul Festivalului de la Aix en Provence, Orchestre National Bordeaux Aquitaine, Tonhalle Zürich, DSO Berlin, BBC Scotish Orchestra, Lamoureux, Israel Kibbutz Orchestra, Orchestre National Porto, a filarmonicilor din Strasbourg, din Bruxelles ş.a. Cristian Oroşanu este în prezent dirijor permanent al Filarmonicii din Braşov. Mereu atras de latura pedagogică, Cristian Oroşanu este profesor de dirijat la Academia de muzică „George Enescu" din Iaşi şi a organizat mai multe cursuri internationale de măiestrie la Iaşi şi la Braşov.

 

Matei Rogoz


Matei Rogoz (n. 1973, București) a absolvit Liceul de Muzică „Dinu Lipatti" la clasa prof. dr. Ligia Pop și Universitatea Națională de Muzică București, la clasa de pian a prof. univ. dr. Sandu Sandrin. Începând cu anul 1997, urmează mai multe cursuri de perfecționare, la Școala Normală de Muzică din Paris, cu Françoise Thinat, apoi la Mozarteum din Salzburg, unde frecventează cursurile de măiestrie susținute de pianistul Boris Bloch. A susținut recitaluri în București, Viena, Paris și în alte orașe din Franța. Doctor în muzică, interpret aplaudat pe mari scene europene, dar și peste ocean, în Statele Unite ale Americii și Cuba, Matei Rogoz este un pianist și profesor de pian de excepție, stabilit în Franța.

Teodora Gheorghiu a făcut studiile muzicale în România, la Academia Muzicală „Gheoghe Dima" din Cluj-Napoca, la clasa profesorilor Niculina Mirea și Gheorghe Roșu. În septembrie 2002, datorită aprecierii calităților sale interpretative, la recomandarea tenorului catalan José Carreras, Teodora Gheorghiu a fost recompensată cu Premiul Special al concursului muzical Julián Gayarre. În anul 2003, Teodora Gheorghiu a câștigat bursa vieneză Herbert von Karajan, respectiv premiul al doilea la Concursul „George Enescu" din București, care au propulsat-o ulterior spre a deveni solista prestigioasei instituții artistice. Înaintea angajării sale ca solistă a Operei de stat din Viena, Teodora a lucrat cu Opera Studio din Chapelle Reine Elisabeth, sub bagheta lui José Van Dam, respectiv fructificând ulterior aparițiile sale scenice printr-o colaborare cu celebra scenă lirică La Monnaie din Bruxelles.

 

Ion Caramitru

 

Câștigător al concursului Debut to Master Soloist Piano Competition 2013 din Sankt Petersburg, Sergiu Tuhuțiu s-a afirmat ca unul din reprezentanții de vârf ai tinerei generații de pianiști. Obține licența la Universitatea Națională de Muzică din București (2006) și două titluri de Master în interpretare pianistică: la Staatliche Hochschule für Musik und Darstellende Kunst din Stuttgart și la Academia de Muzică „Gheorghe Dima" din Cluj-Napoca. În 2011 primește o bursă de studii la Londra, iar în iulie 2013 este distins cu Artist Diploma la Royal College of Music din Londra. A susținut concerte pe importante scene din Anglia, Germania, Franța, Elveția, Italia, Rusia, Brazilia, Canada și România. Printre partenerii săi de muzică de cameră s-au numărat muzicieni precum Șerban Lupu, Ruxandra Donose sau Nelly Miricioiu. Este președinte al asociației Lipatti Music Production și inițiatorul proiectelor muzicale In Memoriam Dinu Lipatti, Piano Colours și Leading Young Musicians.

 

Centenarul Dinu Lipatti


VOTEAZA ARTICOLUL
+3

TOP STIRI CELE MAI...



comunicate de presa



Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Designed by PROGRAPHICS

Studiul de Audienta si Trafic Internet
Vezi versiunea de mobil a siteului

nxt.d5a5.n4