De ce lipsește România de la Summitul de la Paris? Ipoteza lui Tudor Curtifan

Tudor Curtifan consideră că România ar fi trebuit să fie prezentă la summitul informal de la Paris, chiar și pentru simbolistica participării. Potrivit acestuia, absența României reflectă o lacună în politica externă, care ar putea fi atribuită și ultimului mandat prezidențial.

„Sunt mai mulți factori aici, inclusiv din punctul meu de vedere, ultimul mandat prezidențial, pentru că politica externă e un atribut al președintelui republicii. Faptul că România nu a fost capabilă sa-și facă loc la masa unde se iau decizii, chit că întrevederea de la Paris va fi una informală, dar simbolic România era necesar să fie acolo. E un eșec și din punct de vedere al clasei politice. Acum nu cred că trebuie să mai pierdem timpul și să ne plângem. E nevoie de decizii rapide, e nevoie de o strategie în acest sens, e nevoie de idei concrete și e nevoie să ne facem loc la această masă, pentru că România a făcut sacrificii foarte mari și militare și economice pentru Ucraina. Avem cea mai mare graniță cu Ucraina și să nu uităm războiul a început în Marea Neagră. Ani de zile experți români, jurnaliști, lideri politici militari au atras atenția asupra riscului de conflict militar în Marea Neagră. Astăzi niciun stat riveran Mării Negre nu se află la Paris și se discută despre Marea Neagră. Deci acest lucru arată și o dimensiune a eșecului în ciuda faptului că Marea Neagră a fost trecută în declarația Summit-ului din 2023 și face parte din planurile regionale de apărare. Cred că e o chestiune politică. Pe de altă parte, în alt context arată și o fragmentare a Europei din păcate și îmi pare rău să spun acest lucru, Europa trebuie să se adapteze noilor arhitecturi geopolitice și noii realități, inclusiv printr-o reformă și o puternică debirocratizare”, explică Tudor Curtifan.

Reuniune informală, dar simbolică

În replică, Cristian Diaconescu, consilier prezidențial pentru apărare, a nuanțat absența României, menționând că întâlnirea de la Paris nu este un summit, ci o reuniune informală, în care nu se vor lua decizii, ci vor avea loc doar discuții. 

Curtifan, însă, rămâne de părere că, chiar și în cadrul unei întâlniri informale, participarea României era esențială.

„Domnul Diaconescu este un diplomat, un expert în politică externă. Acum nu e vina actualei administrații interimare că nu au fost invitate. E un cumul de factori. Sigur, are dreptate dintr-un anumit sens, că e o întrevedere informală și nu se vor lua decizii, pe de altă parte Europa nici nu e capabilă, din punctul meu de vedere, să ia decizii rapide, adică acest mecanism birocratic pe care l-am amintit face ca Europa să meargă cu frâna de mână. 

Din punct de vedere al simbolisticii, era esențial să fim acolo, din punctul meu de vedere. Este important ca de acum încolo să știm să scoatem capul și să știm să ne facem loc la masă pentru că Marea Neagră e principalul obiectiv pentru România. Mi-e foarte greu să cred că se pot lua decizii în ceea ce privește arhitectura de securitate a Europei fără un stat riveran Mării Negre. Toată lumea mi-a spus de Polonia și România că fiind principali piloni pe flancul sud-estic, să vedem...”, mai spune Tudor Curtifan.

Cât de mult profită suveraniștii de pe urma faptului că România este lăsată deoparte

În ceea ce privește suveraniștii, Curtifan a punctat faptul că absența României de la acest eveniment ar putea oferi un teren fertil pentru aceștia să critice politicile externe ale actualei administrații.

„Dacă ar fi fost în continuare președinte Klaus Iohannis, am dubii mari că ar fi fost prezent astăzi la Paris cineva din partea României. Aici e cu atât mai dureros, să nu uităm că președintele Klaus Iohannis mult timp a încercat să câștige postul de secretar general al NATO, adică e o discrepanță din punct de vedere politic. Ceea ce privește declarația cu privire la SUA sunt total de acord. Aici războiul împotriva Ucrainei a demonstrat și a arătat Europei că e dependentă în continuare din punct de vedere al securității de SUA, chiar dacă ne place sau nu acest lucru. Europa, după prăbușirea cortinei de fier, după prăbușirea Uniunii Sovietice a dormit într-o stare de „dolce far niente” și nu au existat investiții în ceea ce privește securitatea. Lucrurile încep să se schimbe și e bine că se întâmplă acest lucru, dar acesta nu e un proces care să aibă loc peste noapte. Europa trebuie să continue un parteneriat cu SUA. O rupere bruscă de SUA ar fi o greșeală teribilă, din punctul meu de vedere”, mai spune Tudor Curtifan.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News