Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice au fost furate luna trecută din Muzeul Drents din Assen.
CITEȘTE ȘI - Un coif ca cel de aur de la Coțofenești a apărut într-o vitrină din Assen / foto în articol
Luna trecută, un jaf care a durat aproximativ 3 minute a dus la dispariția celebrului coif de aur de la Coțofenești și a trei brățări de aur dacice din Muzeul Drents din Țările de Jos.
Piesele de o valoare inestimabilă pentru patrimoniul istoric și cultural al României nu au fost recuperate nici până în prezent, în ciuda eforturilor autorităților din Țările de Jos de a identifica, reține și interoga principalii suspecți ai jafului.
„Coiful princiar getic de la Coţofeneşti, secol IV î. Hr. a fost descoperit întâmplător în 1928, în satul Coţofeneşti, comuna Vărbilău, judeţul Prahova. Piesa fusese îngropată izolat într-o aşezare Latène, deci într-un mediu local traco-getic (...).
Coiful poate fi considerat o capodoperă a artei orfevriere traco-getice, tehnica de execuţie fiind de manieră locală“, a transmis, printre altele, Muzeul Naţional de Istorie a României despre coiful de aur de la Coțofenești.
Foto: Agerpres
Jaful din Țările de Jos a readus în atenția opiniei publice din România riscurile la care piesele din Tezaurul Național al României sunt expuse, mai ales că s-a descoperit că în Muzeul Național de Istorie a României, acestea sunt păstrate în condiții deosebit de precare.
Lipsa de interes, lipsa de finanțare din partea statului și lipsa experților care să asigure o bună păstrare a acestor piese de o valoare inestimabilă pentru România reprezintă principalele probleme pentru soarta patrimoniului românesc. Despre riscurile la care este expus tezaurul a vorbit recent, pentru Panorama, Radu Băjenaru, directorul adjunct al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”.
„Acest furt arată exact ca tichia de mărgăritar de capul chelului. Ceea ce trebuie să înţelegem, de fapt, este că, prin subfinanţare, dar şi prin nepăsare, incompetenţă şi corupţie, prin distrugerea siturilor arheologice şi prin degradarea condiţiilor de restaurare şi conservare, România pierde anual, în materie de patrimoniu, echivalentul câtorva coifuri de la Coţofeneşti”, a explicat, pentru Panorama, arheologul Radu Băjenaru, directorul adjunct al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”.
Un lucru mai puțin cunoscut despre coiful de aur de la Coțofenești este că acesta nu era o piesă folosită în luptă, ci un coif funerar, care era așezat pe capul defunctului, acoperindu-i ochii. Utilizarea unei replici a coifului de la Coțofenești ca piesă de luptă în filmul Dacii din 1966 nu a fost una oportună din punct de vedere al acestui aspect, potrivit lui Marius Cruceru, profesor la Universitatea Emanuel din Oradea.
„(...) Nobilul era îngropat cu coiful peste ochi, de aceea ochii sunt sculptați deschiși, în stare de veghere. Coiful nu era purtat cu ochii deasupra ochilor naturali, ci peste ochii naturali. În zona Olteniei și Munteniei, areal în care s-a descoperit coiful și până recent s-a practicat acoperirea ambilor ochi cu monede, rolul acestora fiind și pentru plata trecerii vămilor, dar nu numai. Ochii mortului reprezintă o temă care este explorată în literatura de specialitate cu generozitate“, a precizat acesta.
VEZI ȘI - Cea mai tare glumă cu Schengen și coiful de aur de la Coțofenești / foto în articol
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Anca Murgoci
de Roxana Neagu