Stelian Tănase a vorbit, în cadrul unui interviu la DC News, alături de jurnalistul Val Vâlcu, despre personalitatea feldmareşalul von Mackensen și nu numai, în contextul volumului lui Stelian Tănase: "Mustățile feldmareșalului Mackensen – antiroman. Bucureștii sub ocupație străină, 1916–1918".

Anton Ludwig Friedrich August Mackensen (înnobilat ca von Mackensen în 1899; 6 decembrie 1849 – 8 noiembrie 1945) a fost un mareșal german. El a comandat Grupul de Armate Mackensen în timpul Primul Război Mondial (anii 1914–1918), devenind unul dintre cei mai importanți militari germani.

Când a devenit Mackensen guvernatorul Țării Românești

Din data de 6 decembrie 1916, când feldmareşalul von Mackensen a intrat în Bucureşti, conducând armata Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria şi Imperiul Otoman), a devenit guvernatorul Țării Românești până la data de 12 noiembrie 1918, când trupele au părăsit Capitala. Locuitorii orașului au avut de îndurat greutățile ocupației inamice.

Mackensen era cunoscut pentru stilul său strict, disciplinat și loial monarhiei. De asemenea, a purtat uniforma distinctivă prusacă, cu coiful caracteristic ”Pickelhaube” și pălăria de feldmareșal.

”Mustățile lui Mackensen deveniseră legendare”

”Mustățile lui deveniseră legendare. Știți cum a fost Mackensen? Era precum a fost Ceaușescu, în bancurile din anii '70. Toată lumea vorbea numai despre el. Unul din subiectele cele mai tari era despre mustățile lui. Apărea în fiecare zi pe Calea Victoriei, ca un maharajah (n.red. titlu purtat de prinți suverani în India), pe un cal mare alb și însoțit de tot felul de militari germani. Și, atunci, era un personaj. Era Bulă, ca să spunem așa și era tratat ca atare. Prin cârciumile și toate locurile unde se strângeau românii, bucureștenii, îl bârfeau. Prin urmare, am scris o carte despre această problemă de psihologie socială, dar și o problemă de istoria ocupației, cât de dură a fost această ocupație?”, a spus Stelian Tănase.

Volumul lui Stelian Tănase - "Mustățile feldmareșalului Mackensen – antiroman. Bucureștii sub ocupație străină, 1916–1918"

”Mustățile erau mândria lui Mackensen, nu arma”

”Cât dura să își pregătească mustățile pentru ieșire în public?”, a întrebat jurnalistul Val Vâlcu.

”A fost o întreagă problemă. Dimineața, prima operație era că își pregătea mustățile, iar noaptea se culca cu o meșă de mătase, care să i le țină. Mustățile erau mândria lui, nu arma. Mackensen avea un costum, o uniformă spectaculoasă, pieptul era plin de decorații. Am și râs de el, avea 11 kilograme de metal pe el, desigur e o glumă, pentru că nu le-am cântărit, dar evident că apărea așa foarte pompos, foarte impresionant, cu numeroase decorații pe piept. Trebuie să vă gândiți că era mai înalt cu un cap decât toți ofițeii armatei germane, avea peste 1,90 metri. Era impozant”, a declarat Stelian Tănase.

”Călare pe cal era foarte ușor de nimerit...”, a spus Val Vâlcu.

”A fost rău, dar putea fi și mai rău”

”Nu a tras nimeni în el. Surprinzător cu câtă moderație l-a tratat populația Bucureștiului, nu a fost niciun atentat sau complot. Până la urmă, ce a spus Constantin Bacalbașa (n.red. jurnalist, memorialist si om politic, cunoscut ca unul dintre promotorii presei românești) este corect. Adică a fost rău, dar putea fi și mai rău”, a mai spus Stelian Tănase.

Vezi emisiunea integrală aici: