JIT, care acţionează sub conducerea Olandei, a lansat într-un comunicat un 'nou apel către martori' în speranţa de a obţine mai multe informaţii care să permită identificarea celor care au dat ordinul de lansare a rachetei BUK de concepţie sovietică şi care a doborât avionul malaezian.
O aeronavă Boeing, aparţinând companiei Malaysia Airlines, care plecase de la Amsterdam spre Kuala Lumpur în iulie 2014 cu 298 de persoane la bord, între care 196 rezidenţi olandezi, a fost lovită în plin de o rachetă deasupra zonei de conflict armat cu separatiştii proruşi în estul Ucrainei. 'Analiza recentă a declaraţiilor martorilor şi alte informaţii relevă că influenţa Rusiei asupra DNR (autoproclamata republică populară Doneţk) trecea dincolo de sprijinul militar', a declarat şeful unităţii criminale a poliţiei olandeze, Andy Kraag.
Contacte telefonice între separatiști și oficiali ruși
Aceste contacte telefonice 'aproape zilnice' între liderii separatişti din DNR şi membri din sfera înaltă politică şi militară rusă ridică întrebări cu privire la posibila lor implicare în distrugerea avionului în 2014' şi moartea tuturor celor 298 de persoane aflate la bordul său, potrivit anchetatorilor. 'Indiciile unor legături strânse între reprezentanţi ai guvernului rus şi lideri DNR ridică întrebări cu privire la posibila lor implicare în desfăşurarea BUK-Telar (sistem de rachete antiaeriene de fabricaţie rusească) care a provocat distrugerea aeronavei' şi moartea tuturor celor 298 de persoane aflate la bordul său, susţine Andy Kraag. 'Schimburi telefonice aproape zilnice au avut loc între liderii DNR şi contactele lor din Federaţia Rusă', declară într-un comunicat echipa internaţională de anchetatori (JIT), constatând că legăturile între Kremlin şi separatiştii din DNR s-au dovedit 'mai strânse' decât se bănuia la început.
Întâlniri la granița dintre Ucraina și Crimeea
Lideri separatişti 's-au întâlnit cu înalţi responsabili de la Moscova în apropierea frontierei cu Ucraina şi în Crimeea, iar convorbirile aveau loc în principal prin telefoane securizate furnizate de serviciile de securitate ruse', mai adaugă echipa de anchetatori. JIT anunţase în 2018 că a stabilit că avionul care efectua zborul MH17 a fost doborât de o rachetă BUK de concepţie sovietică, provenind de la Brigada a 53-a antiaeriană rusă cu baza în Kursk (sud-vestul Rusiei).
Suspecți, judecați în lipsă
Trei ruşi şi un ucrainean urmează să fie judecaţi în martie 2020 în Olanda pentru rolul lor în această tragedie, a anunţat miercuri JIT. Cel mai probabil, aceştia vor fi judecaţi în contumacie, întrucât Rusia şi Ucraina nu-şi extrădează cetăţenii pentru a fi judecaţi în străinătate. Acuzaţi de provocarea tragediei, ruşii Serghei Dubinski, Igor Ghirkin şi Oleg Pulatov, precum şi ucraineanul Leonid Harcenko, patru ofiţeri de rang înalt din cadrul forţelor separatiste proruse din estul Ucrainei, vor primii care vor fi judecaţi în cazul tragediei zborului MH17.
Ministrul rus al apărării și un consilier al lui Putin implicați
O serie de apeluri telefonice îl implică pe Vladislav Surkov, un influent consilier al preşedintelui rus Vladimir Putin. În cursul unei conversaţii, în 2014, el promite întăriri militare ruse, conform JIT. Într-un alt apel telefonic, anul următor, el discută cu unul dintre cei patru suspecţi, ucraineanul Leonid Harcenko, despre temerile ca rusul Serghei Dubinski să fie arestat pentru trecerea ilegală în estul Ucrainei. Însuşi numele ministrului rus al apărării, Serghei Şoigu, este menţionat într-o serie de apeluri telefonice între liderii separatişti, care evocă sosirea militarilor 'sub mandatul lui Şoigu'. Anchetatorii au declarat că ei doresc să stabilească precis dacă Vladislav Surkov şi Serghei Şoigu au 'avut de jucat un rol în planificarea şi efectuarea operaţiunilor militare din vara anului 2014 în estul Ucrainei', conform AGERPRES.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
