Urmează o criză „Dragnea" a bugetului naţional

Ovidiu Raetchi / 28 ian 2017 / 14:56 Salveaza PDF Comentarii

Bugetul reprezintă o entitate cinică pentru politicienii mincinoşi şi visători: când aceştia dau lovituri electorale asumându-şi angajamente imposibil de susţinut, cifrele reci vin să pună lucrurile în ordine. Iar pe demogogi îi pun la punct.

Bugetul pe anul 2017 se va dovedi o catastrofă pentru Liviu Dragnea. Va fi momentul în care cel-ce-visează-la-graţiere va fi obligat să admită că 70% din promisiunile sale electorale nu pot fi susţinute. Cifrele vor vorbi de la sine – justificările şi găselniţele („a apărut aşa, o gaură în buget") nu vor mai avea sens. Timp de o săptămână, PSD va plimba aceeaşi bani de la un minister la altul, încercând să arate că sunt bani pentru toate. Problema e că nu sunt. Şi că promisiunile lui Dragnea pot fi onorate numai distrugând bugetul unur ministere esenţiale (Apărare, Interne, Externe). Numai că experţii şi societatea civilă nu vor permite asta – şi Dragnea va fi nevoit să renunţe la gogoriţe şi să-şi admită impostura electorală. Incercând, desigur, să-l învinovăţească pe preşedintele Iohannis pentru asta. Plus DNA, SRI, Soroş şi Occidentul.

Într-o realitate mai decentă, mai stabilă, trei ar fi domeniile pe care bugetul pe 2017 trebuie să le aibă în vedere cu prioritate, cu precizarea că atenţia asupra acestor zone trebuie menţinută cel puţin 10 ani de acum înainte, indiferent de culoarea politică a guvernelor care se succed (prin „prioritate" înteleg un plus strategic de alocare financiară – restul domeniilor menţinându-se la nivelul maxim posibil, nu fiind sacrificate):

1. Domeniul securităţii naţionale şi ordinii publice. Ca urmare a presiunilor publice la care a fost supus guvernul Dragnea-Grindeanu, ministerul Apărării Naţionale a obţinut 2% din PIB, aşa cum România se angajase prin acorduri internaţionale. În actualul context regional, structura defensivă a României trebuie substanţial consolidată, iar costurile financiare nu sunt de neglijat. Achiziţionarea celor 4 corvete multirol se ridică la aproximativ 1,6 miliarde de euro pe durata a 7 ani, la care se adaugă înzestrarea Armatei cu o nouă escadrilă de avioane F16. Costurile lucrărilor de modernizare a fregatelor, dotarea forţelor terestre cu vehiculele necesare, dar şi cu sisteme de comunicaţii şi informatice reprezintă alte obiective pe care Armata română trebuie să le ia în calcul în următorii ani, pentru a face faţă in mod decent provocărilor de apărare şi politică externă. În actualul context regional, reducerea bugetelor SRI, SIE, STS şi SPP cu aproximativ 10%, este neinspirată. Bugetul destinat instituţiilor din domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale a suferit o scădere nejustificată, iar consecinţele pot fi nocive.

[citeste si]

2. Peste 60.000 de persoane mor anual din cauza stării deplorabile a sistemului sanitar din România. Un raport Eurostat arăta că 49,4% din cazurile de deces înregistrate în spitalele româneşti în 2013 puteau fi evitate având în vedere tehnologiile şi cunoştinţele medicale actuale. Este cel mai mare procent înregistrat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. Cu alte cuvinte, din 54.827 de decese care au avut loc în spitalele din România, peste 27.400 de persoane nu ar fi trebuit să moară. De aceea, prioritatea următorului deceniu, începând de azi, este să modernizăm actualele spitale, să le dotăm corespunzător, să construim cele 8 spitale regionale, să derulăm programe naţionale de educaţie şi prevenţie în sănătate şi să mărim salariile medicilor, asistenţilor şi personalului medical. Cu o creştere de doar câteva procente a bugetului ministerului Sănătăţii - comparativ cu execuţia bugetară pe 2016 - este greu de crezut că aceste obiective pot fi îndeplinite sau demarate.

3. Dezvoltarea infrastructurii rutiere este esenţială pentru dezvoltarea economică a României. Mediul de afaceri are nevoie de o infrastructură corespunzătoare pentru a genera locuri de muncă şi pentru a se dezvolta. Realizarea autostrăzilor Sibiu-Piteşti, Comarnic-Braşov, Târgu-Mureş-Iaşi-Ungheni, Centura de Sud şi Nord a Bucureştiului, trebuie să reprezinte priorităţi care să depăşească stadiul de proiecte pe hârtie şi promisiuni. Stimularea creşterii economice şi a investiţiilor este imposibil de obţinut în absenţa coordonării infrastructurii de transport cu polii de dezvoltare naţionali.

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.25