Topul șpăgilor din România

Începând din 2009 şi până în prezent, DNA a depistat, instrumentat şi trimis în judecată sute de acte de corupţie. Iată care sunt cele mai importante 100 de cazuri, în funcţie de suma încasată drept mită, cu precizarea că în cele mai multe cazuri se aşteptă un verdict al justiţiei.

Contrar părerii generale, politicienii nu sunt cel mai bine reprezentaţi în Topul 100 al mitei. Sunt ei mai curaţi decât credem? Cel mai probabil, doar ştiu să se ascundă mai bine. Datele oficiale mai sugerează că demnitarii nu se "înjosesc" pentru sume mici: patru din primele şapte poziţii ale clasamentului sunt ocupate de primari, parlamentari şi miniştri, potrivit capital.ro. Astfel, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), fostul premier Adrian Năstase (locul întâi) ar fi primit, în perioada mandatului său, 630.000 de euro de la Irina Jianu, şefa Inspectoratului de Stat în Construcţii, şi de la Ion Păun, consulul general al României la Hong Kong, direct sau prin intermediul unor firme. Banii ar fi fost plătiţi sub forma unor diverse bunuri importate din China şi a unor lucrări de construcţii la casele primului-ministru din Bucureşti şi Cornu.

Bani, bunuri (printre care două apartamente şi un autoturism) şi servicii (renovarea unui apartament sau construcţia unei brutării) în valoare de 348.000 de euro ar fi primit, de la o firmă, şi primarul PSD din Fărcăşeşti, Gorj, Constantin Pârvulescu (locul 3). Fostul ministru al Transporturilor, Miron Mitrea (locul 4), ar fi încasat 325.000 de euro de la aceeaşi Irina Jianu, tot sub formă de lucrări de construcţii. Cât despre senatorul Cătălin Voicu (locul 7 în top), acesta ar fi luat 200.000 de euro de la omul de afaceri Costel Căşuneanu pentru a interveni pentru el la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Funcţionarii publici (în special cei din cadrul ANAF) şi angajaţii MAI (mai ales poliţiştii şi salariaţii serviciilor de permise auto şi înmatriculări vehicule) sunt, aparent, cei mai tentaţi să ia mită. În rândul cazurilor depistate sau trimise în judecată din 2009 şi până azi de DNA mai apar şi zece procurori, judecători sau grefieri şi şase avocaţi, dar şi cadre didactice – în trei cazuri diferite, acestea au încasat peste 130.000 de euro de la elevi ori studenţi, pentru a-i ajuta să promoveze examenele de bacalaureat ori licenţă.

Pe lista corupţilor mai figurează arbitri sau observatori FRF (care au primit „stimulente“ de la patronul FC Argeş, Cornel Penescu), sindicalişti (inclusiv celebrul Marius Petcu), dar şi ofiţeri din sistemul militar de învăţământ sau un manager de bancă, acuzat că a pretins bani pentru eliberarea unor credite.

Șpăgile românești în cifre

574

de lei este valoarea medie a mitei plătite anual de un român, conform unui sondaj efectuat de CSOP în septembrie 2010.

26%

dintre români consideră că sistemul sanitar este cel mai corupt, în timp ce alți 15% văd sistemul de justiție ca fiind cel mai afectat de acest fenomen, se arată în Barometrul Mitei 2010.

100.000

de euro pe zi era suma maximă încasată, potrivit anchetatorilor, de vameșii de la Stamora Moravița din mita luată pentru a închide ochii la contrabanda cu țigări.

4,87

mil. euro este suma mitei încasate și dovedite în cele mai importante 100 de cazuri instrumentate de DNA începând din 2009 și până în prezent.

1.500

de euro de persoană a fost mita plătită de 35 de studenți ai Facultății de Drept ai Universității Hyperion pentru a promova fără probleme examenul de licență, a demonstrat o investigație a procurorilor.

25%

dintre locuitorii planetei dau mită cel puțin o dată pe an, se arată într-un studiu al Transparency International. Obiceiul este cel mai răspândit în Africa și Orientul Mijlociu și cel mai puțin comun în UE și America de Nord.

9%

dintre participanții la un sondaj online realizat de myjob.ro recunosc că au dat mită pentru a fi angajați pe un loc de muncă în sistemul bugetar, în timp ce 46% spun că știu pe cineva care a plătit pentru a fi angajat.

1.000

de euro. La atât poate ajunge șpaga pentru înscrierea copilului la o grădiniță sau la o școală bună. În ambele cazuri, este vorba de instituții din sistemul public.

0,63

mil. euro este cea mai mare mită efectiv plătită în cazurile investigate sau trimise în judecată în România în ultimii doi ani.

2.000

de lei de elev era taxa neoficială pentru promovarea fără dificultăți a examenului de bacalaureat în 2010 în Podu Turcului, Bacău, arată o anchetă a DNA.

1

mil. euro ar fi cerut consilierul superior ANAF Adrian Gavrilă de la un om de afaceri, susținând că destinatarul banilor era șeful ANAF, Sorin Blejnar. O sumă similară i-ar fi propus omul de afaceri Cătălin Chelu secretarului de stat în MAI Dan Fătuloiu (500.000 de euro, două vile și două mașini de lux).

93%

dintre români consideră că, în țara noastră, corupția reprezintă o problemă majoră, arată Barometrul Corupției 2010 realizat de IRES. Același studiu arată că cele mai corupte instituții sunt Parlamentul și Guvernul.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News