Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa, a explicat că din 2018 taxele sociale au fost transferate integral către salariați, care suportă majoritatea contribuțiilor la pensii (CAS) și sănătate (CASS). Măsura a înlocuit responsabilitățile sociale ale companiilor private și a fost aplicată sub formă unei majorări nominale a salariilor brute, dar cu un câștig net redus pentru angajați.

„Vorbim despre plata taxelor sociale ale salariatului care este transferată integral de la 1 ianuarie 2018 numai în sarcina salariatului. Deci, practic, numai salariatul suportă taxele sociale. Convenția și Carta Europeană spun că din totalul cheltuielilor de asistență socială, lucrătorul nu poate contribui la aceste cheltuieli cu mai mult de 50%. Astăzi, în domeniul pensiilor, avem două capitole mari de asistență socială, pensiile și sănătatea publică, adică CASS-ul și CAS-ul.

Astea sunt cele două cheltuieli mari. Pentru în că asistență socială mai intră și ajutoarele pentru mame, ajutoarele pentru copii, pentru persoanele cu handicap. Deci sunt diferite forme de asistență socială, dar ca și costuri globale în bugetul pe un an, ponderea lor reprezintă o cantitate foarte mică.

Cele două cantități mari sunt CAS-ul, adică pensiile publice și CASS-ul, sănătatea publică. Ei bine, dacă în sănătate avem contribuția salariatului acoperă din total cheltuieli 64-65% dintr-o cheltuială globală, la pensii, contribuția lucrătorului acoperă undeva la 84-85%.

Care este fenomenul? Deci Convenția, ca și Carta Socială, nu spun că trebuie să o plătească guvernul sau angajatorul, lasă la latitudinea politicii naționale de a stabili cine o plătește ca atare. Dar pe situația bugetară existentă astăzi, ca și cheltuială bugetară, practic statul din 2018 s-a substituit responsabilităților sociale ale companiilor, în mod general, dar a companiilor private. De ce? Că oricum trebuia să plătească această răspundere pentru companiile de stat sau cu capital majoritar de stat, că el este proprietarul pentru ele, dar pentru cele private se substituie aceste responsabilități sociale”, a spus Bogdan Hossu.

VEZI ȘI: Coaliția de guvernare a ajuns la un acord. ULTIMĂ ORĂ: Anunțuri despre banii românilor / UPDATE Grindeanu, declarații

Cetățeanul a pierdut

Potrivit lui Bogdan Hossu, deși salariul brut a crescut cu 15%, salariul net a crescut doar cu 3,75%, iar pe termen lung această modificare a dat peste cap sistemul de pensii, mai ales prin înghețarea coeficientului de corecție în 2020, ceea ce a afectat calculul viitoarelor pensii.

„Deci din 2018, cu această ordonanță care nici până azi n-a fost trașată în Parlament, n-a fost transpusă în lege, la sfârșitul lunii, angajatul primește o sumă de bani, brutul, din care se extrage CAS-ul și CASS-ul. Asta o face angajatorul. Înainte jumătate era răspunderea companiei, angajatorul jumătate...”, a spus Val Vâlcu.

„Era cam două trime. Substituirea acestei chestiuni s-a făcut sub vestita emblemă „devine penal” legat de acest lucru și practic devenind penali, angajatorii vor fi obligați să plătească”, a spus Bogdan Hossu.

„Dar cetățeanul n-a pierdut nimic. N-a câștigat, n-a pierdut”, a spus Val Vâlcu.

„A pierdut pe net. Efectul care este? Este consecința în timp, nu-i la momentul respectiv. La momentul respectiv a fost compensat. Avea același venit. Atunci s-a făcut, după părerea mea, din punct de vedere populist, ca să se poată declara că au mărit salariile la sectorul bugetar cu 25%, adică brutul.

Ele s-au mărit, adică nu se poate minți legat de aia. Brutul a crescut cu 25%, netul a crescut cu 3,75%. De atunci a apărut bulversarea masivă în domeniul sistemului de pensii pentru că efectul s-a văzut în 2020, când coeficientul de corecție de la 1,12-1,15, cât era până atunci, a sărit la 1,41. L-au înghețat imediat prin lege”, a spus Bogdan Hossu.

VEZI ȘI: Cine vrea să știe dacă Ilie Bolojan e căsătorit și de ce

Ce este acest coeficient?

Bogdan Hossu a vorbit și despre coeficientul de corecție și a explicat că acesta a fost introdus pentru a proteja puterea de cumpărare față de inflație. Potrivit acestuia, din cauza modificărilor legislative, pensiile reale au scăzut semnificativ, ceea ce afectează atât pensionarii actuali, cât și viitorii pensionari. Astfel, toți cei care vor ieși la pensie în viitor vor fi penalizați.

„În 2010, sistemul de pensii publice a introdus așa-numitul coeficient de corecție. El trebuia să facă o corecție datorită sistemului inflaționist”, a spus Bogdan Hossu.

„Deci nu să nu se diminueze valoarea efectivă a pensiei sub presiunea inflației. Omul să cumpere la fel de multe bunuri, produse”, a spus Val Vâlcu.

„Legea inițială din 2001 prevedea inițial ca pensia medie să reprezinte 45% din salariul mediu pe economie. Astăzi au scos-o din lege treptat, treptat. Astăzi, pensia reprezintă undeva la 23% din salariul mediu pe economie. Adică puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut substanțial.

Asta era un sistem de corecție. Din legea nouă este desfințat, adică este eliminat din sistem. Din 2020 s-a tot încercat corecția. Noi am susținut ideea de corecție. Era simplu de făcut legat de acest lucru, pentru că se putea, în funcție de anul de emitere a deciziei de pensionare, eliminai coeficientul de corecție, se făcea corecția la pensia persoanei respective”, a spus Bogdan Hossu.

„Dacă se adăuga inflația din anul precedent?”, a spus Val Vâlcu.

„Deci, inflația în anul precedent ar fi trebuit să facă pe punctul de pensie corecția respectivă. La vechiul sistem mă refer. Actualmente e prevăzut în valoarea punctului de referință, dar am văzut că 2025 a fost un an înghețat.

Dacă vreți, faptul că e un an înghețat pentru situația de criză cu care ne confruntăm, parțial pot să spui că este justificat ținând cont de situația de criză a Guvernului.

Parțial. De ce? Pentru că situația de criză nu este structurată sau nu este aplicată tuturor categoriilor din societatea românească”, a spus Bogdan Hossu.

„Pensionarul a pierdut jumătate din ponderea de comparare”, a spus Val Vâlcu.

„Pensionarul a pierdut până astăzi 10,3% pe anul 2025. Dacă se aplică înghețarea și pentru anul 2026, va mai pierde probabil încă aproximativ... Pe calcul ar trebui să crească cu 15% tinând cont de inflația din anul 2025, cu corecția care nu s-a aplicat în 2025, ar trebui să ajungă undeva la 18%, pentru că în momentul când au înghețat, nici măcar nu au făcut corecția morală. Să spună: „La viitoarea aplicare a corecției vom da și indexarea pe care nu am dat-o acum”.

Nedând indexarea care e dată, practic, puterea de cumpărare rămâne permanent tăiată, adică scăzută, raportată la acest lucru. Deci nu este că nu mai faci față cu costurilor actuale, dar de acum încolo, pensia ta va fi micșorată cu acel 10% pe care nu l-ai primit”, a spus Bogdan Hossu.

Viitorii pensionari vor fi afectați

„Și cei care ies la anul la pensie?”, a întrebat Val Vâlcu.

„Cei care ies la anul la pensie sau peste 2 ani, vor ieși automat cu valoarea redusă ca atare. Pentru că se iese pe valoarea punctului de referință. Problema este așa. Corecția se face prin valoarea punctului de referință, care intră în calculul pensiei că se înmulțesc punctajul cu valoarea redusă”, a spus Bogdan Hossu.

„Și cei aflați acum în câmpul muncii?”, a întrebat Val Vâlcu.

„Toată lumea e penalizată. Eu n-am spus că nu e penalizată. Toată lumea care va ieși la pensie va fi penalizată în sensul că va avea redus valoarea punctului de referință care s-a calculat la timpul respectiv cu cel puțin 20%”, a spus Bogdan Hossu.

„De exemplu, un tânăr să spunem, are 20 de ani de muncă nu ar fi deranjat?”, a întrebat Val Vâlcu.

„N-ar fi deranjat până când nu iese la pensie, pentru că dacă nu se face corecția în timp, în momentul respectiv, înseamnă că valoarea punctului de referință, deci implicit a oricărei pensii indiferent de punctajul persoanei respective, va fi penalizată cu ceea ce nu este corectată, pentru că problema este că nivelul de trai se propagă nu este înghețat”, a spus Bogdan Hossu la DC News.

Video: