Programul „Viziuni Dacice”, susținut de Primăria Romei, le oferă elevilor de la un liceu de artă din Italia o perspectivă inedită asupra reprezentării dacilor în arta romană și asupra rolului esențial pe care Dacia l-a avut în istoria Imperiului Roman.

Timp de aproape trei luni, elevii Liceului Artistic Giulio Carlo Argan din Roma au parcurs un traseu educațional care i-a purtat cu peste 2.000 de ani în urmă, în epoca împăratului Traian. Proiectul „Viziuni Dacice”, realizat de Asociația Spirit Românesc, îmbină cercetarea istorică riguroasă cu educația artistică și reprezintă o premieră în sistemul educațional italian.

Inițiativa a fost prezentată în emisiunea „Departe de România”, moderată de Gabriel Nuță-Stoica, redactor-șef adjunct al site-ului ȘtiriDiaspora. Proiectul este coordonat de Dana Mihalache, președinta Asociației Spirit Românesc, și de profesorul Leonard Velcescu, expert în istoria artei romane, cunoscut pentru cercetările sale dedicate statuilor de daci din lumea romană.

Dana Mihalache: „Este un subiect pe care nimeni nu l-a mai prezentat până acum”

Dana Mihalache recunoaște că lansarea proiectului a venit la pachet cu emoții, tocmai din cauza caracterului său inovator.

„La început, adevărul este că mi-a fost un pic frică, pentru că este un subiect nou, un subiect pe care nimeni nu l-a mai prezentat. Nu aveam niciun model, nimic, și totul a început de la zero”, spune ea.

Proiectul face parte dintr-o inițiativă mai amplă a asociației, axată pe cercetarea iconografiei dacilor în sculptura romană.

„De fapt, nu chiar de la zero, pentru că acest proiect este o parte dintr-un proiect mai mare al nostru, prin care vrem să realizăm un documentar despre iconografia figurilor de daci în sculptura romană”, mai adaugă aceasta.

Un proiect realizat în doar șase luni, cu sprijinul Primăriei Romei

„Viziuni Dacice” a fost implementat într-un timp relativ scurt, pe fonduri dedicate Jubileului din 2025.

„Cam șase luni a durat, din luna iulie până în decembrie. Erau fonduri dedicate pentru Jubileul 2025 și, citind apelul de finanțare, am văzut că includeau și partea arheologică. Atunci am decis să depun proiectul”, a transmis Dana Mihalache.

Un element-cheie a fost parteneriatul cu o unitate de învățământ, condiție esențială pentru finanțare: „Am scris la toate școlile din Roma și mi-au răspuns imediat. Directorul liceului mi-a spus: Cum am citit e-mailul tău, am acceptat imediat, pentru că am înțeles ce importanță poate avea acest proiect pentru elevii mei”.

Citește și: Viața în Olanda, țara în care oamenii sunt prea sinceri și zgârciți

Profesorul Leonard Velcescu: „Războaiele cu Dacia au fost cele mai dificile din istoria militară a Romei”

Coordonatorul științific al programului, profesorul Leonard Velcescu, spune că reacția elevilor italieni a fost una vizibilă și sinceră.

„Le-am prezentat lucruri inedite și mă uitam la reacția lor. Atenția era vie. Fiind un liceu de artă, am vorbit și din punct de vedere artistic, despre desen, despre Michelangelo, Leonardo da Vinci, Rafael”, mărturisește acesta.

Pornind de la artă, discuția a ajuns la forul lui Traian și la impactul major al războaielor daco-romane: „Dio Cassius spune clar că războaiele cu Dacia au fost cele mai dificile din istoria militară a Imperiului Roman. Romanii nu erau obișnuiți să lupte în munți, în păduri, într-un război de gherilă”.

Dacia, cheia redresării Imperiului Roman

Profesorul Velcescu subliniază că după anul 106, cucerirea Daciei a schimbat radical soarta Romei: „După ce Traian s-a întors din Dacia cu mari prăzi de război: aur, argint și alte bogății, Imperiul Roman s-a refăcut complet din punct de vedere financiar și politic”.

Această relansare s-a văzut direct în marile construcții ale Romei antice.

„Forul lui Traian a fost cel mai mare dintre toate forurile imperiale. A costat enorm și a fost realizat cu marmuri colorate aduse din tot Imperiul. Fără bogățiile Daciei, aceste proiecte nu ar fi fost posibile”, mai completează el.

Prin „Viziuni Dacice”, istoria dacilor ajunge în școlile italiene nu ca legendă, ci ca realitate istorică documentată, predată de specialiști și integrată într-un program educațional modern. Proiectul confirmă rolul tot mai vizibil al românilor din diaspora în promovarea patrimoniului cultural românesc la nivel european.

Video