€ 5.0920 →
|
$ 4.3641 →
|
Testele pentru droguri în școli sau licee sunt doar o parte a soluției. Fotgrafie cu caracter ilustrativ de Curtis Adams, Pexels
Oare cei care solicită azi drug-test obligatoriu în școli sunt cei care luptau, mai ieri, cu vaccinarea ”obligatorie”?
Ar fi interesant de văzut ce descoperă un studiu pe rețelele sociale sau un sondaj de opinie pe aceste teme.
Oricare ar fi rezultatele, testarea obligatorie nu este admisă de lege. Dacă s-ar da o lege în acest sens, ar cădea la Curtea Constituțională, întrucât ar limita dreptul la educație. Nu poți condiționa accesul într-o școală, pe parcursul celor 12 clase din învățământul...obligatoriu. Niciun test medical nu se ia fără acordul persoanei sau al reprezentantului legal al minorului.
E drept că, fără certificat prenupțial, adică un act medical obținut după o baterie de teste, nu te poți căsători civil. Dar căsătoria nu e obligatorie. Dacă vrei să obții drepturile pe care le conferă această instituție, alegi să respecți ”regulamentul” de funcționare.
O discuție interesantă s-a purtat în societate în anii 90, când ne confruntam cu noua boală a secolului, pandemia HIV-SIDA. Testul Wassermann și radiografia pentru depistarea tuberculozei erau obligatorii la angajare sau pentru certificatul prenupțial. De ce nu introducem și obligativitatea testării HIV, au fost întrebate autoritățile? Pentru că testarea nu ar ajuta prea mult. Dacă în cazul sifilisului, după testarea Wassermann poate începe tratamentul cu penicilină, pentru HIV nu prea sunt medicamente, iar statul nici nu are capacitatea financiară de a-i trata pe toți cei găsiți pozitiv.
Știința a progresat, au apărut zeci de terapii, România a făcut efortul să le achiziționeze, iar testul HIV a fost introdus între testele necesare pentru a primi certificatul prenupțial.
Dacă mâine s-ar introduce testarea pentru droguri în școli și licee sau dacă ar fi arestați toți consumatorii, așa cum prevede legea, am avea locuri la terapie, sau la închisoare? Astăzi, sunt doar câteva zeci de locuri în spitale pentru tratamentul adicțiilor. Și asta doar în marile orașe. Va face față sistemul sanitar unui tsunami cu zeci de mii de cazuri? Este pregătit sistemul penitenciar pentru dublarea capacității, ca să preia mii de ”infractori”? Pot comunitățile locale să gestioneze fenomenul, susțin în vreun fel prevenția și tratamentul, ajută victimele?
Evident, este important ca testarea pentru droguri să fie pusă la dispoziția părinților cât mai repede, prin furnizarea de vouchere sau prin cabinetele școlare. Gratuit, dar nu obligatoriu. Dar tot atât de urgentă este și intervenția după depistarea consumatorilor. Care este pasul doi? Ce fac părinții, ce face primăria, ce face guvernul, după ce vin rezultatele testelor?
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
