„În momentul de față, se fac măsurători și singura cale de a continua și a avea sucees este să știm ce trebuie să limităm, ce trebuie să eliminăm. Avem o problemă foarte mare, și anume: nu avem în România, astăzi, specialiști care să măsoare amprenta de dioxid de carbon. De aceea, adresăm mediului universitar ca, în regim de urgență, să se creeze acei specialiști”, a spus Constantin Damov în cadrul dezbaterii „Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?”, eveniment organizat de DCNews.
„Cine poluează mai mult? Care sunt domeniile? Și cum le măsurăm? În urmă cu cinci ani, Green Group, compania noastră, a plecat la drum să măsoare amprenta de dioxid de carbon. Nu am găsit în țară specialiști, a trebuit să aducem din Elveția. A durat cinci ani până când am ajuns la un raport serios în care am văzut impactul. Și impactul este foarte mare din zona din care venim noi, reciclare. Reciclarea petului în fibră sintetică ne-a arătat o reducere a amprentei de dioxid de carbon cu 70 la sută față de metoda tradițională din petrol în fibră sintetică. Acestea sunt lucruri ce trebuie împărtășite, măsurate și cunoscute”, a subliniat acesta.
„Suntem pe calea creșterii sustenabilității, care va fi măsurată de bănci, de burse, de investitori financiari. Să ne reducem toate amprentele. Zero emisii. Am încercam la nivel de companie să ajungem la emisii zero. Am ajuns la concluzia că avem nevoie să împădurim între 7.000 - 8.000 de hectare”, a spus Constantin Damov.
„Când vorbim de protecția mediului, vorbim despre protecția noastră, a speciei umane, și ar trebui să fim mai umili și să coborâm din aroganța în care noi protejăm mediul. Ne protejăm pe noi”, a conchis Constantin Damov.
Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?
Context și tematica eveniment „Schimbările climatice, prioritate zero la nivel european. Ce face România?”
17 IUNIE 2022, de Ziua Mondială pentru Combaterea Deșertificării: Deșertificarea și ziua secetei 2022, este tema din acest an a conferinței anuale organizate de Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării în țările afectate grav de secetă
Schimbările climatice și degradarea mediului sunt o amenințare existențială pentru Europa și pentru întreaga lume.
Uniunea Europeană a adoptat o strategie pe termen lung, compusă din Pactul ecologic european și Legea climei. Ultima transpune în lege obiectivul stabilit de prima, astfel încât statele membre să poată deveni neutre din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050. În cadrul Strategiei UE privind adaptarea la schimbările climatice se urmărește creșterea rezilienței Europei la schimbările climatice. Strategia UE propune o abordare coerentă prin completarea acțiunilor întreprinse de statele membre, susținerea unei mai bune coordonări între acestea prin promovarea schimbului liber de informații și prin asigurarea transpunerii aspectelor legate de adaptarea la modificările climatice în toate politicile UE relevante. Implementarea strategiei de adaptare la schimbările climatice de către România presupune o serie de acțiuni structurate în cadrul a 3 priorități: Prioritatea 1. Promovarea de acțiuni de către statele membre; Prioritatea 2. Proces decizional bazat pe cunoaștere; Prioritatea 3. Sectoare cheie vulnerabile.
Alături de acestea, se află și o serie de alte reglementări în diferite politici comune. Planul Comisiei Europene include o serie de inițiative legislative și non-legislative care vizează domeniile mediu, schimbări climatice, energie, industrie, transporturi, agricultură, digitalizare și sectorul financiar.
În România, 84 % dintre cetățeni cred că schimbările climatice și consecințele acestora sunt cele mai mari provocări pentru umanitate în secolul XXI, potrivit Sondajului BEI cu privire la climă din 2021-2022.
Într-un raport publicat de Indicele Performanței Climei pe 2021, România se afla pe locul 30, coborând cu 6 poziții față de anul precedent. Raportul, care are 4 indici principali, plasează România pe locul 17 la nivel global în privința emisiilor de gaze cu efect de seră și folosirea eficientă a energiei. În schimb, România înregistrează scoruri slabe la capitolele energie regenerabilă și a politicilor împotriva schimbărilor climatice – locul 35, respectiv 48.
Schimbările climatice au un impact considerabil asupra ecosistemelor, economiei și sănătății oamenilor.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
