Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a indicat că va susține apelul prim-miniștrilor polonez și grec pentru un „scut european de apărare aeriană” dacă va obține un al doilea mandat la conducerea executivului UE, scrie euronews.com.
Vorbind în timpul dezbaterii electorale a Uniunii Europene de Radiodifuziune de joi, von der Leyen a susținut „un scut de apărare aeriană pentru toată Europa, așa cum a fost propus de Mitsotakis și Tusk”.
Aceasta vine după ce Donald Tusk din Polonia și Kyriakos Mitsotakis din Grecia au adresat o scrisoare către von der Leyen cerând un scut aerian la nivelul UE care să ofere spațiului aerian al blocului protecție împotriva „amenințărilor aeriene, inclusiv avioane, rachete, drone și altele.”
Liderii avertizează că Uniunea Europeană are nevoie de o „inițiativă îndrăzneață” pentru a arăta „prietenilor și dușmanilor” că „ia în serios apărarea aeriană”.
„Europa va fi sigură atât timp cât cerul de deasupra ei este sigur”, se arată în scrisoarea prim-miniștrilor.
„Trebuie să dezvoltăm un sistem de apărare aeriană extrem de capabil care să acționeze ca un factor de descurajare credibil împotriva tuturor posibililor agresori. Care va acționa ca un scut pentru cetățenii și forțele noastre militare, în cazul în care descurajarea eșuează – protejând astfel toate statele membre ale UE și toți cetățenii europeni.”
Atât Tusk, cât și Mitsotakis fac parte din aceeași familie politică europeană ca von der Leyen, Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta. PPE este confortabil în fruntea sondajelor înaintea alegerilor europene din iunie, oferindu-i lui von der Leyen șanse ferme de a continua ca președinte al Comisiei pentru următorii cinci ani.
Von der Leyen și-a făcut din creșterea capacităților de apărare ale Europei un pilon central al platformei sale electorale, creând sinergii între industriile de apărare ale statelor membre, care sunt acum structurate pe linii naționale și s-au dovedit insuficiente pentru a oferi Ucrainei armele și muniția de care are nevoie pentru a rezista invaziei pe scară largă a Rusiei.
Cererea de sisteme Patriot
Necesitatea de a consolida apărarea aeriană a UE a fost subliniată în timpul unui summit al liderilor UE din aprilie, când Kievul a făcut un apel direct către statele membre ale blocului să doneze unele dintre propriile lor sisteme pentru a ajuta la respingerea rachetelor lansate din Rusia.
Cancelarul german Olaf Scholz și premierul olandez interimar Mark Rutte au îndemnat statele membre să-și examineze cu atenție stocurile și să ia în considerare trimiterea propriilor sisteme de apărare aeriană către Kiev.
Germania a donat un sistem de apărare aeriană Patriot, unul dintre cele mai sofisticate sisteme de acest tip, Ucrainei la începutul lunii aprilie, după ce cancelarul Scholz a cedat presiunii aliaților.
Spania, Grecia și, într-o măsură mai mică, Țările de Jos, Suedia și România – țările UE care dețin propriile sisteme Patriot – au fost supuse presiunilor pentru a contribui cu sistemele lor către Ucraina. Însă capitalele sunt reticente de teamă să nu-și slăbească propria apărare.
Kievul dispune de un număr insuficient de sisteme Patriot, bazându-se în schimb pe alte sisteme de apărare, inclusiv rachete sol-aer din era sovietică, cum ar fi S-300.
Polonia însăși are două sisteme Patriot, dar acestea sunt considerate necesare având în vedere proximitatea țării de Rusia și enclava rusă Kaliningrad.
La sfârșitul lunii aprilie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că aliații au „cartografiat capabilitățile existente în cadrul alianței”, adăugând că există sisteme care ar putea fi puse la dispoziția Ucrainei.
Însă de atunci, capitalele nu au fost dispuse să ofere sisteme, de teamă să nu lase UE vulnerabilă.
Tusk și Mitsotakis abordează această „vulnerabilitate” în scrisoarea lor, adăugând că consolidarea capacității UE de a-și apăra cerul ar acționa ca un „catalizator” pentru „modernizarea în continuare a industriilor europene de apărare și securitate”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
