EXCLUSIV  Românii, printre cei mai toleranți, privind munca la negru

Foto cu caracter ilustrativ
Foto cu caracter ilustrativ

În ultima vreme, munca la negru a revenit pe agenda publică a autorităților, astfel că Guvernul Dăncilă a adoptat o normă legislativă prin care, pentru contractele de muncă ce prevedeau timp parțial, contribuțiile erau plătite raportat la salariul minim pe economie și nu proporțional cu numărul de ore lucrate.

Decizia Guvernului a fost îndelung contestată de către angajatori, care s-au plâns de o povară suplimentară pe care au primit-o, pe lângă creșterea nivelului salariului minim pe economie, măsuri are pentru mulți au însemnat restrângerea activității din cauză că dările la stat deveniseră prea mari. Poate că a fost și o încercare a Guvernului de a colecta mai mulți bani la buget, dar cu siguranță a fost și o descurajare a muncii la negru, având în vedere că existau cazuri în care angajatul era trecut în actele oficiale cu timp parțial de lucru, când de fapt presta normă întreagă, diferența de bani fiind primită fără a mai îndeplini proceduri legale. Această situație era dezavantajoasă pentru angajat, care la final avea înregistrată o vechime în muncă mai mică decât cea reală, fără posibilitatea de a dovedi în vreun fel contrariul atunci când și-ar fi depus dosarul pentru pensionare.

Guvernul Orban a desființat această măsură, fiind una dintre primele decizii pe care le-a luat după instalare.

Munca la negru este și în atenția Comisiei Europene, care în luna februarie a acestui an a dat publicității un sondaj de opinie realizat în septembrie 2019 la nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii, sondaj care a avut drept temă principală munca neînregistrată (https://ec.europa.eu/commfrontoffice/publicopinion/index.cfm/Survey/getSurveyDetail/instruments/SPECIAL/surveyKy/2250 ). Comisia apreciază că această practică ilegală afectează toate statele membre, dar este datoria fiecăruia în parte să ia măsuri pentru a diminua acest fenomen. Statele membre vor începe să învețe unul de la celălalt cum să se angajeze într-o cooperare trans-frontalieră mai strânsă legată de acest subiect prin crearea unei Platforme europene, care va fi parte integrantă Autorității Europene pentru Muncă (înființată în 2019).

Rezultatele pentru România sunt ușor surprinzătoare, în sensul în care nu arată amploarea fenomenului. Este posibil ca, deși respondenții au asigurați verbal de confidențialitatea răspunsurilor, aceștia să nu fi fost întrutotul sinceri atunci când au discutat despre acest subiect.

Principalele dimensiuni investigate au vizat identificarea perspectivelor asupra cererii și a ofertei de muncă nedeclarată, aspecte ce țin de condițiile de lucru și plățile în numerar, respectiv percepții generale și nivel de acceptare a muncii nedeclarate.

7% dintre români spun că au avut suspiciuni că o parte din bunurile și serviciile achiziționate în ultimele 12 luni au fost rezultatul muncii la negru

Respondenții au fost întrebați dacă au avut motive rezonabile să creadă că o parte dintre bunurile sau serviciile plătite în ultimele 12 luni au inclus muncă la negru, întrucât nu au primit factură sau bon de casă. Doar 7% dintre români au spus că au avut o astfel de suspiciune, la egalitate cu germanii, situându-ne pe penultimul loc în clasamentul european. În schimb, maltezii (30%), elvețienii și olandezii (27 %) recunosc în cea mai mare măsură faptul că, în decursul anului trecut, este posibil să fi achiziționat bunuri sau servicii care au inclus muncă nedeclarată.

Dacă europenii spun că, în general, au achiziționat astfel de servicii pentru reparații acasă sau renovări, pentru servicii de coafor sau tratamente de înfrumusețare, respectiv pentru servicii de reparații diverse, clasamentul românilor arată diferit. Aceștia au recurs la bunuri și servicii pentru obținerea cărora cred că s-a folosit munca la negru în primul rând pentru a cumpăra mâncare, apoi servicii de coafor sau tratamente de înfrumusețare, reparații sau renovări acasă, servici de reparații diverse (ex. telefon), grădinărit, transport de pasageri, servicii medicale.

Unul din zece români a apelat la muncă la negru prestată de către furnizori de servicii publice

Cu alte cuvinte, statul își fură singur căciula, vorba românului. Furnizorii de servicii publice nu sunt singura sursă de prestatori de muncă nedeclarată: pe primele poziții se află prietenii, apoi colegii sau cunoștințele, alte persoane private, vecini, respectiv firme și rude.

Printre motivele care i-au determinat pe români să achiziționeze bunuri sau servicii care implică muncă la negru se numără prețul mai mic, întoarcerea unui favor între prieteni, rude sau colegi, servicii mai rapide, au realizat abia ulterior că nu era totul declarat legal, respectiv pentru a ajuta pe cineva care avea nevoie de bani.

Doar 2% dintre români recunosc faptul că în ultimul an au furnizat muncă la negru, dar 27% cunosc pe cineva care au făcut acest lucru

În schimb, unul din zece olandezi și 8% dintre danezi recunosc faptul că au fost furnizori de muncă nedeclarată în ultimele 12 luni, deși media europeană este de 3%, cu un procent mai mare decât în cazul României. Însă 27% dintre români spun că știu pe cineva care a furnizat muncă nedeclarată.

Deși știu că nu vor fi declarați la taxe și impozite, unii români ar primi astfel de bani pentru munca depusă

Aproape o treime dintre olandezi (30%), 27% dintre letoni și puțin peste un sfert dintre cehi (26%) declară că ar primi bani din partea unui angajator despre care știu că nu vor fi declarați la taxe și impozite. Același lucru l-ar face și 16% dintre români, peste media europeană de 14%. În ultimele 12 luni, doar 2% dintre români au refuzat plata, știind că banii nu vor fi declarați autorităților.

Părerile românilor legate de riscul de a fi prins sunt împărțite

44% dintre români cred că riscul este mare și foarte mare, în timp de 42% cred că riscul este mic și foarte mic. Cei mai mulți (40%) se așteaptă ca, în cazul în care ar fi prinși, să plătească suma datorată în mod normal plus o amendă, apoi 37% dintre români s-ar aștepta să plătească doar suma datorată, și alți 6% s-ar aștepta să meargă la închisoare.

Românii nu au încredere în instituțiile publice care au atribuții în gestionarea activităților de muncă


Jumătate dintre români (50%) nu au încredere în autoritățile care încasează taxele și asigurările sociale, iar alți 47% nu au încredere în inspectoratele teritoriale de muncă (ITM-uri).

Românii sunt printre cei mai toleranți europeni cu privire la munca la negru

Întrebați dacă ar accepta faptul ca o firmă care angajează o persoană privată să o plătească în tot sau în parte fără să declare oficial, doar șapte din zece români găsesc acest lucru drept inacceptabil (mai toleranți decât noi sunt doar slovacii - 69% și cehii – 66%). În schimb, grecii (93%), finlandezii și suedezii (92%) sunt cei mai intoleranți atunci când vine vorba despre acceptarea muncii la negru.

Aproximativ șapte din zece români (71%) nu ar fi deranjați dacă o firmă nu își declară întreaga activitate în vederea plății taxelor și impozitelor

Suntem pe locul doi în topul toleranței, mai toleranți decât noi fiind doar cehii și slovacii (70%). La polul opus se află, din nou, Finlanda, Grecia și Suedia, cu 94% dintre respondenți care nu au accepta ca o firmă care lucrează cu o altă firmă să nu își declare activitatea în vederea impozitării sau către alte autorități.

Dacă o firmă prestează servicii pentru locuințe private și nu declară veniturile încasate, aproape șapte din zece români (68%) nu ar accepta situația, spre deosebire de 92% dintre greci și suedezi.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play

Cele mai noi știri

Cele mai citite știri

DC Media Group Audience

Copyright 2024 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


cloudnxt3
YesMy - smt4.3.1
pixel