Rezultatele PISA, dezbătute de Ministerul Educației: România nu a înregistrat pierderi semnificative în performanțele elevilor

Evenimentul a fost organizat în marja celei de-a cincea ediții a „Global Forum on the Future of Education and Skills 2030”, desfășurată la București, în perioada 6 - 8 decembrie 2023.

Au fost prezenți ministrul Educației, Ligia Deca, directorul OECD Education and Skills, Andreas Schleicher, rectorul SNSPA, prof. univ. dr. Remus Pricopie și coordonatorul național PISA 2022, Gabriela Noveanu, alături de reprezentanți ai mediului universitar și preuniversitar și ai societății civile.

Raportul a fost realizat de echipa Unității de Cercetare în Educație din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, coordonată de Gabriela Noveanu și cu suport tehnic din partea OCDE prin programul „Lead Analyst”.

Documentul oferă informații privind participarea României la PISA 2022, cadrul de competență pentru domeniile matematică, lectură și științe, tendințe cu privire la performanțele elevilor români, echitatea sistemului, starea de bine, precum și o analiză a asocierii resurselor investite în educație și a climatului școlar cu performanța elevilor la matematică.

Câteva dintre concluziile raportului:

• Spre deosebire de alte state, România nu a înregistrat pierderi semnificative în performanțele elevilor, ceea ce demonstrează că țara noastră a reușit să reducă impactul pandemiei.
• Scorurile medii obținute de elevii din România în 2022 au fost similare cu cele înregistrate în 2018 la matematică, lectură și științe.
• În România, 51% dintre elevi au atins cel puțin nivelul 2 de competență la matematică.  Aproximativ 58% dintre elevii din România au atins cel puțin nivelul 2 la lectură și aproximativ 56% au atins cel puțin nivelul 2 la științe.
• 7% dintre elevii dezavantajați socioeconomic din România au reușit să obțină rezultate la matematică corespunzătoare nivelurilor de competență superioare (media OCDE: 10%).
• Fetele declară niveluri mai scăzute ale satisfacției cu viața, comparativ cu băieții (7,2 față de 7,9).
• Peste 87% dintre elevi declară că se simt in siguranță în școală și în jurul școlii.
• 78% dintre elevi au fost de acord sau total de acord cu faptul că profesorii sunt interesați de starea de bine a elevilor lor și 27% dintre elevi au declarat că se simt intimidați de profesorii din școală. Intre 40% și 60% dintre elevi simt nevoia să primească mai multă atenție de la profesorii lor.

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Noua Lege a învățământului preuniversitar creează cadrul necesar pentru a valorifica rezultatele studiului PISA și pentru a îmbunătăți competențele elevilor la lectură, matematică și științe. 

Câteva dintre măsurile incluse în Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, care au rolul de a reduce principalii factori de influență asupra rezultatelor, respectiv - sistemul de evaluare deficitar, decalajul de statut socio-economic dintre elevi, gradul de frecventare a educației timpurii, absenteismul școlar -, sunt:

• Standardizarea evaluărilor naționale - Nivelul de alfabetizare funcțională al elevilor va fi evaluat periodic, prin teste online, corespunzătoare fiecărui nivel și fiecărei clase. Aceste evaluări vor fi realizate prin Platforma națională de alfabetizare funcțională, conform standardelor de alfabetizare funcționale și corelate cu profilul absolventului.
• Formarea dedicată a cadrelor didactice - Va fi înființat un Program național de formare a cadrelor didactice, în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor.
• Creșterea numărului burselor școlare și a cuantumului acestora, ca formă de susținere, pe de o parte a performanței, pe de altă parte, a progresului în fiecare clasă.
• Programul „Învățare remedială” - Sprijin pentru elevii cu dificultăți de învățare sau care înregistrează decalaje în învățare prin suport suplimentar, personalizat, din partea cadrelor didactice.

Acestor măsuri li se adaugă serviciile de educație timpurie de calitate, indiferent de mediu, care implică finanțarea a 98 de servicii de educație timpurie complementare; formarea a 21.000 specialiști din creșe și grădinițe prin PNRR în 2024 - 2025; susținerea autorităților publice locale, în vederea extinderii rețelei de creșe și grădinițe

Concluziile raportului vor fi utilizate în procesul de dezvoltare a proiectului „Mecanisme de intervenție pentru dezvoltarea alfabetizării funcționale în învățământul preuniversitar”, finanțat din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Educație și Ocupare 2021-2027, ce prevede formarea a peste 29.000 de profesori din învățământul primar și gimnazial și participarea a peste 58.000 de elevi.

Participarea României la PISA 2022 a fost susținută prin proiectul ROSE (ROMANIA SECONDARY EDUCATION PROJECT), finanțat printr-un împrumut de 200 de milioane de euro acordat Guvernului României de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Informații suplimentare privind rezultatele obținute de elevii din România în 2022 sunt disponibile în Raportul Național PISA 2022, publicat pe site-ul Unității de Cercetare în Educație (Centru Național PISA desemnat) și pe site-ul Ministerului Educației.  

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News