Curtea Constituțională va decide în această săptămână asupra Pachetului 2 de măsuri fiscal-bugetare, împărțit în cinci pachete mai mici. Unul dintre acestea include și reforma pensiilor magistraților, pe care judecătorii ar urma să se pronunțe din postura de victime a măsurilor dorite de Guvern.

„Acum se duce bătălia pentru reformă la Curtea Constituțională. Va fi săptămâna asta pronunțarea“, a spus jurnalistul Val Vâlcu.

„Curtea Constituțională e într-o situație nu neapărat ingrată, dar e greu să faci dreptate la o instanță la care 6/9 judecători sunt beneficiarii unor astfel de drepturi speciale. Au mai fost tentative, încercări și de fiecare dată, CCR a respins toate aceste încercări de reforme ca fiind neconstituționale. Probabilitatea e destul de mare ca și săptămâna asta să fie același verdict, pentru că e un interes personal și, până la urmă, interesul poartă fesul și la Curtea Constituțională“, a zis avocatul Remus Borza.

CITEȘTE ȘI - Va demisiona Bolojan după decizia CCR privind pensiile speciale? Analiza lui Chirieac

Remus Borza: Unde nu e cap, vai de picioare

Avocatul a vorbit și despre celelalte măsuri fiscal-bugetare luate de Guvernul Bolojan, explicând de ce a fost nevoie de astfel de decizii radicale din partea Executivului.

„Eu, de vreo 20 de ani de când exprim niște opinii în spațiul public, vorbesc de ideea imperativă de reformă. În 2019 am fost numit chiar consilier al premierului pe probleme economice, fiscalitate și reformă. Am fost primul demnitar care a avut în titulatură cuvântul reformă”, a zis Remus Borza.

„În 2019, deficitul bugetar era undeva la 4%. Anul trecut s-a dublat. 9,3%, în valori nominale, înseamnă 163 de miliarde de lei. Același deficit îl aveam și în 2020, doar că atunci eram în pandemia de coronavirus. A fost un an electoral și atunci, în buna tradiție românească am aruncat cu pomeni în stânga și dreapta, dar rezultatul nu a fost cel scontat, pentru că partidele care au susținut toate aceste măsuri populiste au fost taxate la vot. Deficitul bugetar în 2024 a fost de 3 ori mai mare decât media la nivel european. Celelalte 27 de state au avut un deficit mediu de 3,2%. Un deficit foarte mare pune probleme foarte serioase în ceea ce privește necesarul de finanțare a datoriei publice și a deficitului bugetar. Ăsta e și motivul pentru care anul trecut ne-am împrumutat cu peste 250 de miliarde de lei. În 2020, în pandemia de coronavirus, când eram și în recesiune, ne-am împrumutat doar 162 de miliarde de lei. Iată că într-un an electoral - dacă nu e cap, e vai de picioare - cât de mult ne-am îndatorat, cu peste 50 de miliarde de euro.

Și aici e o problemă care pune o presiune suplimentară pe nevoia adoptării unor măsuri radicale de reforme. Mă refer la datoria publică. La 1 ianuarie 2020, datoria publică a României era de 373 de miliarde de lei. Astăzi, datoria este 1.120 de miliarde de lei. A crescut de trei ori în cinci ani, la o pondere de aproape 56% din PIB. E mult! Noi nu suntem Grecia și nici Italia. Nu o să ne șteragă nimeni datoria, plus că și la acest volum avem o problemă reală de finanțare, mai ales legată de costuri. Anul trecut am plătit 7 miliarde de euro doar dobânzi la datoria publică. Anul ăsta e posibil să ajungem la peste 9 miliarde de euro“, a explicat Remus Borza.