Avocatul general al Curții de Justiție a Uniunii Europene a confirmat raționamentul juridic al ÎCCJ în privința cadrului european în materia prescripției răspunderii penale.

Înalta Curte de Casație și Justiție a luat act de concluziile Avocatului General din cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene într-o cauză de interes major pentru opinia publică, având ca obiect problematica prescripției răspunderii penale.

Analiza Avocatului General confirmă că soluțiile adoptate de Înalta Curte de Casație și Justiție reprezintă o aplicare loială și riguroasă a dreptului Uniunii, în deplină concordanță cu exigențele convenționale privind legalitatea penală și securitatea juridică.

CITEȘTE ȘI - ”Pentru 250 de magistrați (din 7000) președintele aruncă țara în haos” atenționează Toni Neacșu. Ce arată raportul Președinției după documentarul Recorder

În esență, se reține că:

dreptul Uniunii nu impune reactivarea răspunderii penale în cauze în care termenul de prescripție s-a împlinit potrivit dreptului național, chiar dacă hotărârea nu era definitivă la data pronunțării hotărârii Lin I;
Hotărârea Lin I nu constituie un temei juridic suficient de precis și previzibil pentru a înlătura standardul național de protecție aferent principiului lex mitior și pentru a repune în discuție prescripția deja împlinită;
respectarea principiului legalității incriminării și pedepsei, astfel cum este consacrat de articolul 49 din Cartă și de articolul 7 CEDO, prevalează în lipsa unei norme clare de imprescriptibilitate sau a unei reglementări europene armonizate în materie;
autoritatea de lucru judecat și securitatea juridică constituie limite legitime ale aplicării supremației dreptului Uniunii, iar dreptul UE nu obligă la redeschiderea sau „reactivarea” unor procese penale prescrise;
aplicarea globală a legii penale mai favorabile și interdicția creării unei lex tertia sunt expresia unei opțiuni constituționale legitime, care nu poate fi ignorată printr-o interpretare extensivă și imprevizibilă a obligațiilor europene.

CITEȘTE ȘI - Magistrații rup tăcerea după filmul Recorder: Cum falsifică realitatea despre justiție

Concluziile sunt în sensul că dreptul Uniunii nu impune și nu permite reactivarea răspunderii penale stinse prin prescripție, în lipsa unui temei clar și previzibil, principiile legalității și securității juridice constituind limite legitime ale supremației dreptului UE.

În acest context, concluziile Avocatului General validează abordarea Înaltei Curți ca fiind una de echilibru judiciar, care evită atât impunitatea arbitrară, cât și sacrificarea principiilor fundamentale ale statului de drept în numele unei eficiențe punitive retroactive.

Este de subliniat că în astfel de cazuri, în care s-a constatat intervenită prescripția răspunderii penale, instanța dispune întotdeauna recuperarea prejudiciului și ia măsuri de confiscare corespunzătoare. Încetarea procesului penal nu afectează în niciun fel dreptul statului de a recupera paguba produsă și de a recurge la măsuri de constrângere în acest scop față de persoanele cu privire la care s-a constatat intervenită prescripția.

Înalta Curte de Casație și Justiție așteaptă pronunțarea deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene, preconizată pentru începutul anului 2026, în vederea evaluării impactului acesteia asupra unei abordări jurisprudențiale, coerente și predictibile, în deplină concordanță atât cu dreptul Uniunii, cât și cu dreptul convențional.

Concluziile Avocatului general al CJUE pot fi accesate aici.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News