Avocatul Toni Neacșu susține că raportul prezentat de Cotroceni despre Justiție, apărut în urma documentarului „Justiție capturată”, nu conține dovezi, ci doar numulțumirile interne.
Publicarea documentarului „Justiție capturată”, realizat de Recorder, a provocat un cutremur în sistemul judiciar și a readus în prim-plan o temă veche, dar niciodată închisă: corupția la nivel înalt din Justiție și efectele ei directe asupra sentințelor, dosarelor sensibile și protejării unor rețele de interese. Deși investigații despre derapajele din sistem au apărut constant în presă mai ales din perioada Traian Băsescu, documentarul Recorder a declanșat acum o reacție în lanț: proteste ale taberei #rezist, o petiție semnată de magistrați care cer, paradoxal, modificarea legilor Justiției, exact ceea ce respingeau în trecut, și intervenția directă a președintelui Nicușor Dan.
În acest context tensionat, președintele a prezentat o sinteză a nemulțumirilor transmise de magistrați și a anunțat intenția de a convoca, în ianuarie, un referendum dedicat sistemului judiciar, cu accent pe rolul și reprezentativitatea CSM. Totuși, din valul amplu de semnatari ai petiției, doar câțiva magistrați au ales să participe la consultările de la Cotroceni, alimentând și mai mult suspiciunile privind natura reală a crizei, o temă analizată critic și de avocatul Toni Neacșu, fost membru CSM, care avertiza că zgomotul public ar putea ascunde, de fapt, probleme administrative și conflicte interne, nu neapărat dezastrul sistemic reclamat public.
"Între timp s-a publicat raportul. Voi fi iarăși acuzat că l-am citit dinainte, tot ce am spus eu se regăsește în așa zisele sesizări ale magistraților și nimic altceva.
Absolut nimic care să confirme acțiunile infracționale din documentarul Recorder, doar certuri, tensiuni, nemulțumiri administrative între magistrați și șefii lor.
250 de magistrați (din 7000) s-au plâns la Președinție, de la 27 (din 243) de instanțe și 14 parchete (din 243).
Deci pentru 250 de magistrați nemulțumiți că nu promovează, nu sunt detașați sau delegați ca alți norocoși, care tremură de frică de Inspecția Judiciară și care își considera șefii tirani, președintele Nicușor aruncă țara în haos", a explicat avocatul.
”Deși expunerea problemelor interne ale justiției în public este o formă de exibiționism care o va expune inevitabil și mai mult disprețului și neîncrederii, cred că președintele Nicușor Dan procedează în cele din urmă corect.
Narativul ideologic și parazitat politic construit în jurul "dezvăluirilor" actorilor din documentarul Recorder se bazează pe ideea că justiția penală este confiscată de o oligarhie judiciară și infracțională, condusă autoritar de Lia Savonea, care are ca scop protejarea infractorilor de tragerea la răspundere penală.
Emoția publică s-a format și acționează în jurul "dovezilor", care de altfel par a confirma percepțiile anterioare, că judecătorii corecți sunt scoși cu forța din dosare pentru a fi înlocuiți cu alții mai supuși, că completele sunt destructurate în mod repetat pentru a determina reluarea cercetării judecatorești și în cele din urma prescrierea dosarelor, văzută de opinia publică netehnică ca o formă de a scăpa nevinovat. Scenariul oligarhizării infracționale a justiției penale este completat de referirea la Inspecția Judiciară, care ar fi instituit o teroare împotriva oricui iese din rând și ar dori să denunțe public neregulile și la impunitatea de care se bucură capii și executanții acestui grup infracțional întrucât DNA nu mai are în competență anchetarea lor. De asemenea, președinții instanțelor ar avea puteri nemărginite căpatate prin legile din 2022, pe care le exercită abuziv cu binecuvântarea CSM și evident în numele și pe seama liderului maxim (Lia Savonea), organizând sistematic represalii împotriva judecătorilor "buni".
Acesta este iconografia construită de Declic, Corupția ucide și celelalte ONG-uri activiste, de media apropiată de USR și cea rostogolită pe rețelele sociale și în narativul public pentru a forma valul critic de emoție necesar punerii în discuție a modificării unor legi care nu pot fi modificate măcar încă 2-3 luni. Nu va spune nimeni deschis că scopul este restaurarea unei stări legislative valabile până în 2018, cea care a facut posibil deceniul negru al justiției postdecembriste, pentru că e o chestiune prea tehnică. E mai ușor de construit o poză superficială a stării de lucruri, în care să păstrezi doar tușele tari.
O fotografie a "dezastrului" accesibilă publicului extrem de ușor și care, dacă ar fi adevărată, m-ar revolta și pe mine și mi-ar da sentimentul urgenței absolute a unor intervenții imediate, exact așa cum le dă tuturor celor de bună credință.
Acesta e contextul în care spun că, deși inițial am criticat joaca de-a biroul de reclamații, președintele Nicușor Dan procedează acum corect când prezintă sinteza nemulțumirilor.
Atât raportul publicat în această seară cât și discuțiile face to face de mâine, vor de-mistifica și destructura narativul construit propagandistic cu atâta grijă, așa cum l-am prezentat mai sus.
Dimpotrivă, vom vedea acum cu toții că judecătorii se plâng de probleme mai degrabă lumești, de dificultăți reale în desfășurarea activității, de la lipsa de personal la numărul imens de dosare, de frica față de Inspecția Judiciară pentru că aceasta le vânează greșelile în dosare și tergiversarea motivării hotararilor, de pildă, că au neînțelegeri cu șefii lor și cu colegiile de conducere, dar mai degrabă administrative, că nu sunt mulțumiți de politica de transfer, detașare și delegare a CSM și a președinților Curtilor de apel, pentru că accesul la ele este privilegiat, poate chiar și de faptul ca sunt nevoiți sa preia dosarele celor care se detașează pentru o carieră mai bună și pe mai mulți bani, că promovarea la ICCJ este subiectivă, că nu sunt de acord întotdeauna cu hotararile ICCJ și ar vrea sa nu mai fie obligati să le respecte și multe alte lucruri similare care țin de bucătăria internă a instanțelor. În orice comunitate lucrativă există nemulțumiri, abuzuri, certuri, neînțelegeri, tensiuni. Eu regret ca judecătorii își vor face publice slăbiciunile pur omenești, pentru ca asta distruge onorabilitatea și invulnerabilitatea justiției în ansamblu, dar asta e, ei o fac și și-o doresc.
Pot însă garanta că nu vor exista marile dezvăluiri, adică denunțarea acelor grupuri infracționale de spălat infractori, conduse de Lia Savonea și în cardășie cu președinții de instanță.
E bine ca imaginea creată de propagandă să se spargă și, vrea, nu vrea, Nicușor Dan va contribui la asta", a detaliat avocatul Toni Neacșu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Val Vâlcu