Un grup de oameni dintr-o zonă aflată în sudul extrem al peninsulei elene Peloponez este izolat genetic de peste un mileniu şi îşi poate regăsi rădăcinile în Epoca Bronzului, conform unei analize a ADN-ului acestor oameni, transmite joi Live Science care citează un studiu publicat miercuri (4 februarie) în jurnalul Communications Biology.

Grecii din Mani, descendenții vechilor eleni și a romanilor bizantini

Un nou studiu genetic arată că acest grup, cunoscut drept greci "manioţi sudici" (Deep Maniots), după numele peninsulei Mani (peninsula din mijlocul celor trei limbi de pământ care se extind în mare din sudul Greciei), sunt descendenţi pe linie paternă din vechii eleni şi din romanii bizantini. Izolarea genetică îndelungată şi organizarea în clanuri patriarhale stricte a contribuit la menţinerea unicităţii genelor acestor oameni timp de peste 1400 de ani, conform noului studiu.

În vremurile antice, peninsula Mani făcea parte din regiunea Laconia, care în cursul secolului VII î.Hr. aparţinea Spartei. O mare parte din regiunea Peloponezului grecesc a cunoscut schimbări demografice odată cu invazia popoarelor slave în secolul al VI-lea d.Hr. Cu toate acestea, Peninsula Mani a fost cruţată, iar "manioţii sudici", care trăiau în partea extremă de sud a peninsulei, au devenit izolaţi geografic şi cultural de restul Greciei.

Insulă genetică - în urma izolării

În noul studiu, cercetătorii au analizat ADN-ul a peste 100 de reprezentanţi în viaţă ai acestei comunităţi şi au descoperit că aceştia reprezintă o adevărată "insulă genetică" din cauza izolării de lungă durată.

"Rezultatele noastre arată că izolarea istorică a lăsat o semnătură genetică clară", a declarat într-un comunicat autorul principal al studiului, Leonidas-Romanos Davranoglou, zoolog la Muzeul de Istorie Naturală al Universităţii Oxford. "Manioţii sudici păstrează o imagine a peisajului genetic al Greciei de sud înainte de schimbările demografice de la începutul Evului Mediu".

În timpul Perioadei Migraţiilor din Europa (circa 300-700 d.Hr.), perioadă cunoscută şi drept "epoca invaziilor barbare", diverse grupuri de oameni - inclusiv triburi germanice, vizigoţi, huni şi slavi timpurii - s-au mutat pe întreg continentul. Acest lucru a dus la numeroase valuri de migraţie, dintre care doar unele au fost documentate istoric. Cercetările ADN-ului antic au început să identifice aceste valuri de populaţie din Perioada Migraţiei.

Dar aceste mişcări din Perioada Migraţiei nu păreau să-i afecteze pe "manioţii sudici", conform dovezilor istorice, lingvistice şi arheologice. Aşadar, Davranoglou şi colegii săi au apelat la analiza ADN-ului manioţilor moderni pentru a investiga de ce.

Linie paternă rară, cu origine de acum 28.000 de ani

Cercetătorii au analizat markerii genetici de pe cromozomii Y (care sunt transmişi de la tată la fiu) a 102 persoane cu strămoşi "manioţi sudici" pe partea paternă, precum şi datele secvenţiale ale ADN-ului mitocondrial (transmis de la mamă la copil) de la 50 de persoane cu strămoşi "manioţi sudici" pe partea maternă.

Analiza ADN-ului a relevat că aceşti indivizi au o frecvenţă extrem de mare a unei linii paterne rare, care îşi are originea în regiunea Caucazului acum aproximativ 28.000 de ani, au scris cercetătorii în studiu. Şi, în comparaţie cu ADN-ul grecilor de pe continent din zilele noastre, ADN-ul lor nu conţinea dovezi ale unor linii comune care proveneau de la popoarele germanice şi slave în timpul Perioadei Migraţiilor.

Luate împreună, aceste rezultate sugerează că deriva genetică (o reducere a variaţiei genetice datorită dimensiunii reduse a populaţiei) a jucat un rol important în modelarea liniei paterne a "manioţilor sudici", au scris cercetătorii, formând un fel de "insulă genetică". Această insulă a strămoşilor paterni îşi are rădăcinile în Balcanii antici şi Asia de Vest şi este puternic legată de populaţiile vorbitoare de limbă greacă din Epoca Bronzului, Epoca Fierului şi perioada romană, au remarcat ei.

”O societate puternic patriarhală”

Analiza liniilor materne ale acestor subiecţi prin ADN-ul mitocondrial a relevat însă o imagine genetică mai complexă. Cercetătorii au identificat 30 de linii materne distincte în eşantionul lor de 50 de subiecţi. Majoritatea acestor linii au legături cu oamenii din Epoca Bronzului şi Epoca Fierului din Eurasia de Vest, dar câteva par a fi specifice populaţiei "manioţilor sudici", neprezentând potriviri apropiate cu alte populaţii europene actuale.

"Aceste tipare sunt în concordanţă cu o societate puternic patriarhală, în care liniile masculine au rămas înrădăcinate local, în timp ce un număr mic de femei din comunităţile externe au fost integrate", a declarat în comunicat co-autorul studiului, Alexandros Heraclides, epidemiolog la Universitatea Europeană din Cipru.

Peste 50% dintre bărbați, dintr-un singur strămoș

Atât markerii ADN paterni, cât şi cei materni prezintă, de asemenea, dovezi ale unui efect de fondator, care apare atunci când o nouă populaţie este stabilită de un subset foarte mic al unei populaţii mai mari. Noua populaţie include doar genele numărului său mic de fondatori şi, în timp, devine distinctă de populaţia mai mare.

Genele "manioţilor sudici" de astăzi dezvăluie că a existat un efect de fondator printre strămoşii lor paterni în jurul anilor 380-670 d.Hr. Drept urmare, peste 50% dintre bărbaţii manioţi de astăzi descind dintr-un singur strămoş masculin din secolul al VII-lea. Echipa a descoperit că a existat şi un efect de fondator printre strămoşii lor materni în perioada 540-866, sugerând că numărul liniilor de origine maternă şi paternă s-a redus cam în aceeaşi perioadă.

Studiul ADN sugerează că această populaţie maniot "reprezintă o imagine a peisajului genetic al lumii vorbitoare de limbă greacă înainte de tulburările demografice din perioada migraţiei", au scris cercetătorii.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News