EXCLUSIV Răzvan Ioan Dincă, președinte SRR: Radio România e unul dintre furnizorii de adevăruri. Mai bine întârziem decât să dăm o știre greșită

Autor: Andreea Deaconescu

Răzvan Ioan Dincă susține că forma radioului se transformă, dar fondul său rămâne la fel de important. În opinia sa, obiectul radio nu mai este esențial, dar conținutul trebuie să reflecte realitatea socială. „Indiferent de modul în care aparițiile digitale sau modalitatea de streaming se vor produce în viitor, eu nu cred că această funcțiune, care s-ar traduce prin ascultarea activă a unui conținut de tip audio, chiar și în timpul unor activități, cum este radioul, va putea să dispară”, explică Dincă.

El subliniază utilitatea practică a radioului, un mijloc prin care oamenii pot primi informație sau divertisment în timp ce desfășoară alte activități: „Sunt foarte puține tipuri de informații care se pot doar auzi și în timpul ăsta poți munci, poți să calci rufe, poți să conduci mașina, poți să sapi în grădină, poți să ai activități diverse și în timpul acesta să primești informația de care ai nevoie sau divertismentul de care ai nevoie sau elementul cultural care îți poate face plăcere”.

Președintele SRR face distincția între presa comercială și media publică, arătând că scopul radioului public nu este profitul, ci misiunea socială. „În general, presa comercială are un tip de abordare care trebuie să țină cont de realitățile pieței în sensul comercial al lucrurilor și trebuie să producă niște bani pentru a putea supraviețui. În ceea ce privește misiunea publică a serviciilor de media publice, este aceea de a nu ține cont de acest aspect, ci de a se concentra pentru a oferi informație, cultură, divertisment, educație ascultătorilor dintr-una din țările unde acest tip de entități există”, spune acesta.

El amintește că existența radioului public este și o obligație constituțională a statului, iar susținerea statului asigură continuitatea postului. „Deci, dacă își păstrează relevanța din punct de vedere al conținutului editorial pentru a putea fi ascultat de cât mai multă lume, Radio România, deocamdată, face bine acest lucru. Suntem în topul audiențelor pe domeniul radioului în România și acest lucru se menține an de an, chiar cu îmbunătățiri, pe ici-colo. Iar, pe de altă parte, va exista în continuare susținerea statului pentru a putea să existe și să reziste. Eu nu văd o amenințare în ceea ce privește dispariția funcțiilor”.

Modernizarea radioului implică adaptarea la noile generații. Dincă subliniază că interesul tinerilor poate fi câștigat prin conținut relevant și prin instrumente digitale: „Singurul lucru care e cu adevărat important e ca cei care lucrează în radio și cei care conduc radioul să fie atenți la modul în care acest tip de conținut trebuie să-și schimbe, cum spuneam mai devreme, forma și cum se adaptează noilor generații. Cum faci ca noile generații să poată să asculte vreodată ceva ce, eu știu, persoanele ce depășesc 40-50 de ani știu despre ce este vorba, dar cei care au 13, 14, 15, 18 ani nu știu în ce măsură deschid ei un aparat de radio. Sigur însă că dacă acolo există elemente ce pot crea interes pentru persoanele respective, pentru tinerii respectivi, o să le deschidă”.

Instrumentele digitale, precum aplicația Radio România, completează experiența tradițională a ascultătorului, dar conținutul trebuie să fie adaptat publicului: „Dacă reușești să ajungi în fața lor cu ajutorul instrumentelor digitale, și dau un exemplu aici, aplicația Radio România e unul din aceste mijloace, dar nu e suficient pentru că acela e doar un tool. E vorba de modalitatea în care reușești și conținutul să-l faci adresabil pentru tipul acesta de public”.

Răzvan Ioan Dincă evidențiază responsabilitatea radioului public în furnizarea de informații corecte și verificate, chiar dacă acest lucru implică uneori o întârziere: „Radioul trebuie în permanență să se exprime ca fiind unul dintre furnizorii de adevăruri, unul dintre cei care transmit o informație corectă, relevantă, dacă se poate, și chiar dacă uneori mai întârziată, asta se întâmplă și din cauza faptului că verificarea nu se poate face imediat. Dacă vrei să dai o știre ce se propagă la trei milioane și jumătate de oameni, de ascultători pe zi, care să fie falsă, mai bine o verifici un pic și întârzii față de cei care dau imediat știrea și care după aia o rectifică”.

În mandatul său, Dincă afirmă că Radio România a păstrat standarde înalte de veridicitate: „În general, uitați, la Radio România nu prea se întâmplă să dăm știri false. Nu știu dacă s-a întâmplat o dată sau de două ori în patru ani aproape de când sunt în mandatul de președinte director general al Radio România și nu mă refer la știri false în sensul adevărat al cuvântului, nici măcar greșite. N-am prea întâlnit. Foarte, foarte puțin s-a întâmplat”.

Prestigiul postului este recunoscut și la nivel european, fiind menționat de Comisia Europeană ca sursă de informare corectă.