Agenția de evaluare financiară S&P Global a retrogradat cu o treaptă ratingul de țară al Franței, într-o actualizare surpriză a calificativelor acordate celei de-a doua economii a zonei euro, transmite Reuters, preluat de Agerpres.

Decizia, bazată pe instabilitatea politică din țară

S&P Global a avertizat că instabilitatea politică periclitează eforturile Guvernului de a repara finanțele țării.

„Ne așteptăm ca incertitudinile politice să afectează economia franceză, reducând investițiile și consumul privat, și, prin urmare, creșterea economică”, se arată în comunicatul agenției.

Rareori agențiile de evaluare financiară anunță revizuiri în scădere a ratingurilor în afara calendarului stabilit, dar S&P Global a precizat că retrogradarea ratingului Franței la „A+/A-1”, de la „AA-/A-1+” este justificată, după o săptămână extrem de tensionată, în care premierul Sebastien Lecornu s-a angajat să suspende reformei pensiilor și s-a confruntat cu două moțiuni de cenzură.

Ca reacție la revizuirea în scădere a ratingului, ministrul de Finanțe Roland Lescure a spus că „acum este responsabilitatea colectivă a Guvernului și Parlamentului” să adopte bugetul până la finalul anului, pentru ca deficitul fiscal să scadă spre plafonul UE de 3% din PIB până în 2029.

Conform S&P Global, adoptarea bugetului până la finalul anului ar duce la o mai mare claritate privind modul în care Franța gestionează datoria în creștere, ce ar urma să urce până la 121% din PIB până în 2028, de la 112% din PIB în 2024.

Dar agenția a îmbunătățit perspectiva atribuită ratingului Franței de la negativă la stabilă datorită punctelor forte ale ratingului de credit al Franței.

Context fragil în Franța

Franța a cunoscut proteste semnificative în ultimele săptămâni. Pe 10 septembrie, mișcarea „Bloquons tout” („Blocăm tot”) a declanșat primele manifestații, solicitând spirijinul cetățenilor de a bloca drumuri și centre comerciale, ca reacție la politicile de austeritate și la tensiunile sociale tot mai mari din țară. Câteva zile mai târziu, pe 18 septembrie, peste 500.000 de persoane au ieșit în stradă în zeci de orașe din Franța, potrivit datelor ministerului de Interne, pentru a protesta împotriva reducerilor de cheltuieli publice, a creșterii inegalităților din societate și a modului în care reforma pensiilor fusese adoptată fără vot parlamentar.

În plină criză socială și politică, guvernul condus de Sebastien Lecornu, numit pe 9 septembrie de președintele Emmanuel Macron, a traversat momente de instabilitate majoră. După ce și-a prezentat cabinetul, Lecornu și-a depus demisia pe 6 octombrie, însă a fost reconfirmat în funcția de premier doar câteva zile mai târziu, pe 10 octombrie. Pentru a evita două moțiuni de cenzură iminente și a obține sprijinul Partidului Socialist, el a anunțat suspendarea reformei pensiilor, care prevedea creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani, până după alegerile prezidențiale din 2027.