Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

RAPORT MCV. Critici dure împotriva Parlamentului, dar și împotriva lui Ponta și Tăriceanu. VEZI DOCUMENTUL

Comisia Europeană a publicat, miercuri, raportul privind măsurile întreprinse de România în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și combaterea corupției, în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV). În document este criticată din nou activitatea Parlamentului şi sunt evidenţiate rezultatele obţinute de DNA şi ANI.  Fostul premier Victor Ponta şi şeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu sunt menționați pentru atacurile la adresa independenţei justiţiei. Totodată sunt semnalate presiunile făcute asupra CCR.

FRAGMENTE DIN RAPORTUL MCV:

Independența justiției

Rapoartele recente privind MCV au subliniat rolul instituțiilor-cheie ale magistraturii – Înalta Curte de Casație, Ministerul Public și Direcția Națională Anticorupție, precum și Consiliul Superior al Magistraturii – în ceea ce privește consolidarea credibilității și a
profesionalismului sistemului judiciar prin obținerea, în timp, a unor rezultate solide.

În mod evident, conducerea instituțiilor respective a jucat un rol important în acest sens, fiind uneori confruntată cu critici personale puternice. Prin urmare, s-a pus accentul pe proceduri de selecție transparente și bazate pe merit, ca o modalitate de a se asigura o conducere solidă, de a se evita interferența politicului în numirile în posturi de conducere de nivel superior și de a se sprijini independența sistemului judiciar.

În 2016 vor avea loc o serie de numiri în posturi-cheie și atât procesul, cât și rezultatele vor constitui un test important pentru capacitatea sistemului judiciar de a menține procesul de reformă într-o perioadă de schimbări. Posturile de președinte al Curții Supreme de Casație și Justiție, de procuror general și de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție sunt toate posturi care necesită proceduri clare, deschise și predefinite. Pe termen mai lung, ar trebui introdus prin lege un sistem mai robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt: la nivel legislativ nu există criterii pentru a se asigura cel mai înalt nivel de competențe profesionale și integritate, iar procedura de numire actuală comportă o componentă politică puternică, având în vedere rolul pe care îl are în cadrul acesteia ministrul justiției.

Respectarea judecătorilor și a procesului judiciar

Încheierea cu succes a urmăririi penale și condamnarea unui număr mare de politicieni binecunoscuți din România pentru corupție la nivel înalt este un semn că tendința subiacentă în ceea ce privește independența justiției este pozitivă și că nicio persoană care comite o infracțiune nu se situează mai presus de lege.

S-a înregistrat, însă, și o reacție la această tendință: rămân frecvente criticile la adresa magistraților exprimate de către politicieni și în mass-media, precum și lipsa de respect față de hotărârile judecătorești . În acest an s-a înregistrat o creștere a numărului de cereri de apărare a independenței justiției, în urma unor atacuri în mass-media și din partea unor politicieni, inclusiv a primului ministru și a președintelui Senatului.

Citește AICI RAPORTUL  COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare

De asemenea, au existat în continuare cazuri de presiune asupra unor judecători ai Curții Constituționale. Așa cum se menționa în raportul din 2015, în perioada premergătoare alegerii președintelui României, erau semne de schimbare în sensul unei abordări mai responsabile. Aceasta s-a disipat însă în primăvară, în special în urma deschiderii de către Direcția Națională Anticorupție (DNA) a unei anchete vizându-l pe prim-ministru. Criticile au vizat, în mod personal, atât pe șeful DNA, cât și pe cel al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ).

Agenția Națională de Integritate și Consiliul Național de Integritate

În martie 2015, președintele Agenției Naționale de Integritate (ANI) a demisionat în urma deschiderii unei anchete de către Direcția Națională Anticorupție (DNA). Vicepreședintele ANI a exercitat funcția de președinte interimar și a fost numit președinte în luna decembrie în urma unui concurs organizat de Consiliul Național de Integritate (CNI). Deși procedura a durat mult, s-a dovedit a fi deschisă și transparentă.

Combaterea corupției la nivel înalt

Bilanțul de activitate al instituțiilor implicate în combaterea corupției la nivel înalt este în continuare solid, incluzând cu regularitate puneri sub acuzare și soluționări ale unor cazuri care vizează politicieni de marcă și funcționari publici de nivel înalt.

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a raportat o creștere a numărului de sesizări din partea populației: acest lucru pare să reflecte încrederea publicului în instituție, care este evidențiată și de sondajele de opinie. Sprijinul public pentru acțiuni împotriva corupției a fost recunoscut drept un factor important în timpul demonstrațiilor care au condus la demisia prim-ministrului în noiembrie
2015.

În cursul anului 2015, DNA a trimis în judecată peste 1 250 de inculpați, printre aceștia numărându-se prim-ministrul, foști miniștri, parlamentari, primari, președinți ai Consiliilor județene, judecători, procurori și o gamă largă de înalți funcționari. De asemenea, DNA și-a intensificat măsurile intermediare de înghețare a averilor în aceste cazuri, cuantumul averilor înghețate fiind de 452 de milioane EUR.

[citeste si]

Arestarea primarului municipiului București în 2015 a fost ilustrarea cea mai puternică a acestei probleme.

În ceea ce privește faza procesuală, Înalta Curte de Casație și Justiție și-a menținut ritmul în ceea ce privește soluționarea cauzelor de corupție. În 2015, Secția penală a soluționat, ca instanță de prim grad de jurisdicție, 11 cauze de corupție la nivel înalt, iar completele de cinci judecători au soluționat, ca instanță de ultim grad de jurisdicție, 11 cauze de corupție la nivel înalt.

RECOMANDĂRI

Comisia invită România să ia măsuri în următoarele domenii:

1. Independența sistemului judiciar

Încrederea publicului în sistemul judiciar este în parte o reflectare a dorinței acestuia de a-și juca rolul de actor independent în guvernarea României. Procedurile de numire deschise și bazate pe merit vor juca un rol deosebit de important în 2016. De asemenea, ar trebui luate măsuri pentru a remedia tendința continuă ca magistrații să facă obiectul unor critici personale în exercitarea funcțiilor lor.

- Ar trebui să se asigure instituirea în timp util a unor proceduri clare și solide pentru numirile în funcțiile de conducere din cadrul magistraturii prevăzute în 2016. Pentru aceasta este nevoie ca, înainte cu câteva luni de fiecare procedură, să se stabilească
diferitele etape și criteriile care vor sta la baza deciziilor.

- Ar trebui să se utilizeze o abordare diferită pentru numirile în posturi care nu sunt posturi de conducere la cel mai înalt nivel în cadrul serviciilor de urmărire penală, acordându-li-se persoanelor nounumite un rol important în selectarea echipelor lor.

- Ar trebui să se asigure transparența tuturor procedurilor; Ulterior, ar trebui introdus prin lege, cu sprijinul Comisiei de la Veneția, un sistem mai robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt;

- După cum s-a recomandat în 2015, ar trebui să se asigure că în Codul de conduită al parlamentarilor sunt incluse dispoziții clare în ceea ce privește respectarea independenței sistemului judiciar de către parlamentari și în cadrul procesului parlamentar;

- Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să stabilească dacă pot fi întreprinse măsuri suplimentare pentru a furniza un sprijin adecvat magistraților împotriva cărora sunt îndreptate critici ce subminează independența justiției.

2. Reforma sistemului judiciar

Ar trebui să continue activitatea de promovare a reformelor, putându-se considera că acestea au consolidat profesionalismul magistraților. În acest context, un cadru legislativ stabil ar fi benefic. Recomandările anterioare privind raționalizarea instanțelor și îmbunătățirea executării hotărârilor judecătorești rămân valabile.

- Așa cum s-a recomandat anul trecut, faza actuală a reformei codurilor juridice ale României ar trebui încheiată rapid printr-un acord în Parlament privind modificarea codurilor, adoptându-se numai modificările care respectă opiniile instituțiilor judiciare,
astfel cum au fost prezentate de guvern;
- Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să elaboreze un plan clar prin care să se asigure că noul termen-limită pentru punerea în aplicare a dispozițiilor restante din Codul de procedură civilă poate fi respectat;

- Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să instituie măsuri clare de promovare a transparenței și a responsabilității, inclusiv prin asigurarea unui program regulat de reuniuni deschise cu adunări ale judecătorilor și procurorilor la toate nivelurile, a unui
dialog permanent cu societatea civilă și a unui raport anual.

3. Integritatea

Integritatea ar trebui să fie principiul călăuzitor în viața publică, iar cadrul juridic și instituțiile din domeniul integrității să fie concepute pentru a promova acest obiectiv. Este important să se îmbunătățească acceptarea publică și punerea în aplicare eficace a normelor în materie de incompatibilitate și să se pună accentul pe prevenirea în amonte a incompatibilității și a
conflictului de interese.

- Ar trebui să se continue eforturile în direcția consecvenței jurisprudenței privind deciziile referitoare la integritate și să se pună la dispoziția instanțelor inferioare jurisprudența consolidată;

-Astfel cum s-a recomandat anterior, ar trebui să se reexamineze modul în care se poate garanta faptul că hotărârile judecătorești referitoare la suspendarea din funcție a parlamentarilor sunt aplicate în mod automat de către Parlament;

- Ar trebui să se pună în aplicare verificarea ex ante a conflictelor de interese în cadrul procedurilor de achiziții publice prin intermediul programului „Prevent";

- Ar trebui să se ia măsuri pentru a asigura respectarea normelor în materie de integritate în organizarea alegerilor locale și generale din 2016.

4. Lupta împotriva corupției

Menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei împotriva corupției. Legislația în domeniul corupției trebuie să se aplice tuturor în mod egal și la toate nivelurile.

- Ar trebui să se utilizeze fondurile UE pentru diseminarea măsurilor de prevenire eficace împotriva micii corupții prin intermediul Strategiei naționale anticorupție și al reformelor generale ale administrației publice;

- Ar trebui să se asigure că noua agenție de administrare a bunurilor indisponibilizate are o conducere puternică, dispune de resurse suficiente și beneficiază de sprijinul tuturor celorlalte instituții pentru a îmbunătăți ratele de recuperare efectivă. Alte segmente ale
administrației publice ar trebui să fie în mod clar responsabile dacă se dovedesc incapabile să urmărească aceste aspecte;

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play








Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


nxt.23
YesMy