Cele mai multe ţări europene susţin crearea unui Tribunal Special pentru Crime de Agresiune împotriva Ucrainei

Autor: Florin Răvdan

Ministrul moldovean de Externe, Mihai Popşoi, a anunţat că 34 dintre cei 46 de membri ai Consiliului, plus Uniunea Europeană, şi-au exprimat intenţia de a adera la aşa-numitul Acord Parţial Extins care va înfiinţa tribunalul.

"Sprijinul pentru Ucraina este principala prioritate a organizaţiilor noastre şi acest lucru trebuie să rămână neschimbat până la eliminarea agresiunii ruse şi până când agresorul va fi tras la răspundere. Sunt mândru că aici, în Chişinău, decidem să adoptăm rezoluţia care stabileşte Acordul Extins pentru crearea Tribunalului special împotriva crimelor de agresiune", a declarat Mihai Popşoi, care este totodată şi vicepremier al R. Moldova.

Republica Moldova a găzduit vineri cea de-a 135-a sesiune ministerială a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei. Reuniunea marchează încheierea mandatului Republicii Moldova la preşedinţia Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei.

Şeful diplomaţiei moldovene a prezentat lista statelor care şi-au exprimat intenţia de a adera la Acordul Parţial Extins: Andorra, Austria, Belgia, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Republica Moldova, Monaco, Muntenegru, Ţările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, San Marino, Slovenia, Spania, Suedia, Elveţia, Ucraina, Regatul Unit, precum şi reprezentanţii Uniunii Europene, Australia şi Costa Rica.

12 ţări nu s-au alăturat iniţiativei

Douăsprezece ţări membre ale Consiliului Europei nu s-au alăturat încă iniţiativei, OBSERVĂ afp. Printre acestea se numără patru state membre ale Uniunii Europene (Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Malta), patru ţări din Balcani (Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia de Nord, Albania), trei din Caucaz (Armenia, Azerbaidjan, Georgia), precum şi Turcia.

"Tribunalul Special înseamnă dreptate şi speranţă. Acum este necesar să se ia măsuri pentru a confirma acest angajament politic, garantând funcţionarea şi finanţarea tribunalului", a declarat Alain Berset, secretarul general al Consiliului.

În ceea ce priveşte acest ultim aspect, Comisia Europeană a precizat, la rândul său, într-un comunicat separat, că va contribui cu 10 milioane de euro la înfiinţarea instanţei judiciare.

"Momentul în care Rusia va trebui să răspundă pentru agresiunea sa se apropie rapid", a adăugat Berset.

Ideea înfiinţării acestei noi instanţe a fost lansată anul trecut de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a semnat un acord în acest sens cu Consiliul Europei, organismul de supraveghere a drepturilor omului de pe continent, care numără 46 de membri, printre care şi Ucraina. Această viitoare instanţă judiciară ar trebui să permită ocolirea imposibilităţii de a judeca "crima de agresiune" la Curtea Penală Internaţională (CPI), care nu este recunoscută de Moscova.

În timp ce Popşoi a cerut altor ţări să aprobe şi să ratifice documentul cât mai curând posibil, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiga, a descris ziua ca fiind "istorică" şi a comparat-o cu crearea Tribunalului de la Nurnberg, scrie Agerpres. 

"Acest tribunal va restabili dreptatea peste ruinele războiului (...) Fundamentele morale ale Europei şi ale lumii vor fi restaurate doar dacă crima de agresiune împotriva Ucrainei va fi pedepsită", a proclamat el după ce a primit o copie a rezoluţiei de la Berset, în aplauzele celor prezenţi.

"Vladimir Putin va intra în istorie ca un criminal"

Sîbiga a denunţat faptul că 24 de civili, inclusiv trei copii, au murit joi la Kiev, capitala Ucrainei, în cel mai mare atac cu drone ruseşti din întregul război.

Preşedintele rus Vladimir "Putin a vrut întotdeauna să intre în istorie. Va intra în istorie ca un criminal. Şi nu numai el", a afirmat Sîbiga, menţionând mai mulţi oficiali ruşi de rang înalt şi pe preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, pe care Kievul îl consideră complice la război.

Tribunalul Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei va investiga, urmări penal şi judeca pe cei responsabili de crimele împotriva acestei ţări, completând golul din jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale, care în 2023 a ordonat arestarea lui Putin pentru crime de război.

Însă Rusia - exclusă din Consiliul Europei în 2022, după izbucnirea războiului cu Ucraina - a declarat că va considera "nule şi neavenite" deciziile viitorului tribunal.