Orice sistem educațional depinde, în mod fundamental, de calitatea resursei umane, de pasiunea și vocația profesorilor. O dovadă este parcursul profesional al prof. dr. Liliana Toderiuc Fedorca. Deși a ocupat funcții de conducere importante, cum ar fi inspector general adjunct sau director în cadrul Ministerului Educației, ea nu a renunțat niciodată la catedră în cei 28 de ani de activitate.
Pasiunea sa pentru lucrul cu copiii este atât de mare încât mărturisește: „Dacă ar trebui s-o iau de 10 ori de la capăt, aș fi profesor de matematică... iubesc copiii și iubesc oamenii în general, iar când ajung la ore parcă atunci îmi începe ziua”.
Această atitudine reflectă realitatea multor dascăli excepționali din România, fără de care sistemul nu ar putea funcționa. Deși sistemul este adesea ținta criticilor publice din cauza tăierilor bugetare sau a austerității, școala românească se menține prin eforturile „oamenilor dedicați și foarte bine pregătiți”.
Se discută frecvent dacă succesul școlar este rodul geneticii sau al muncii. Răspunsul este complex. Prof. dr. Liliana Toderiuc Fedorca recunoaște importanța înzestrării naturale: „Faptul că elevul vine cu un talent sigur contează, înzestrarea naturală contează foarte mult, dar este doar începutul. Primul pas spre performanță”.
Profesorul are datoria să deschidă ușa, dar elevul trebuie să aibă dispoziția pentru un efort susținut ani de zile pentru a trece pragul.
Fiecare elev ascunde în el un anumit talent. Unii copii demonstrează o gândire creativă, logică sau o memorie extraordinară încă de la vârste fragede, în timp ce alții „explodează mai târziu”. Dacă un profesor nu știe să caute și să fructifice aceste talente, copilul se poate pierde. Prof. dr. Liliana Toderiuc Fedorca spune la emisiunea DC Edu, moderată de Sorin Ivan, că „talentul este important, dar nu este suficient”.
Pentru a consolida acest parcurs, Ministerul Educației a introdus programul de învățare cu ore remediale, destinate elevilor rămași în urmă, dar și ore de pregătire specifică pentru performanță, destinate celor capabili de excelență.
Nu în ultimul rând, colaborarea cu părinții rămâne importantă: parteneriatul școală-familie formează ecosistemul care susține dorința elevului de a se perfecționa.
Școala rămâne catalizatorul suprem. În ciuda excepțiilor, copii din medii foarte dificile care reușesc spectaculos tocmai din ambiția de a-și depăși condiția, regula generală este că un mediu școlar stimulativ crește șansele de succes.
Mulți profesori de la clasă alocă ore întregi de pregătire suplimentară, adesea fără bani, doar din dorința de a îndruma un elev excepțional. Ei sunt cei care observă sclipirile de geniu și transformă un potențial natural într-o minte competitivă la nivel global și dovedesc că școala românească are mulți profesori care posedă „acest har de a vedea talentul, de a-l trezi în copii prin efort și muncă”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
de Anca Murgoci