Pentru mulți oameni, focarul viral apărut pe o navă de croazieră amintește de cazul Ruby Princess din 2020, când sute de pasageri infectați cu COVID au coborât în Sydney, iar virusul s-a răspândit ulterior în comunitate.

Prin urmare, este de înțeles de ce există îngrijorări după ce pasagerii navei MV Hondius trebuie să intre în carantină în urma unei posibile expuneri la virusul Andes, un hantavirus transmis de rozătoare.

Totuși, comparația cu COVID se oprește aici. Virusul Andes este periculos, iar autoritățile au dreptate să reacționeze cu prudență. Însă experții, inclusiv cei ai Organizației Mondiale a Sănătății, subliniază că acesta nu are caracteristicile necesare pentru a deveni „următorul COVID”.

Până la 11 mai, autoritățile sanitare europene au raportat nouă cazuri asociate navei de croazieră, dintre care șapte confirmate și două probabile. Au fost raportate și trei decese.

Cinci australieni și un cetățean neozeelandez urmează să fie repatriați în Australia pentru carantină și monitorizare. Pasagerii vor intra inițial în carantină la Centrul pentru Reziliență Națională, aflat în apropierea bazei RAAF Pearce din Australia de Vest.

Iată ce trebuie să știți despre virusul Andes, riscul de transmitere și diferențele față de virusul care a provocat pandemia de COVID, potrivit Theconversation.

Cum se transmite virusul

Hantavirusurile sunt purtate în principal de șoareci, șobolani și alte rozătoare. Oamenii se infectează de obicei după ce inhalează particule provenite din urina, saliva sau excrementele animalelor infectate.

Majoritatea hantavirusurilor nu se transmit de la om la om. Virusul Andes este însă o excepție.

Chiar și așa, transmiterea între oameni este rară și apare mai ales în cazul contactului apropiat și prelungit, în spații aglomerate și slab ventilate, cum ar fi locuințele sau cabinele unei nave.

Acesta este unul dintre motivele pentru care virusul Andes este foarte diferit de SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID. COVID se transmite mult mai ușor prin aer, inclusiv înainte ca persoana infectată să aibă simptome.

Experții spun că virusul Andes are nevoie de condiții speciale pentru a se răspândi între oameni, motiv pentru care provoacă focare limitate, nu pandemii.

Ce simptome provoacă

Primele simptome pot semăna cu cele ale unei gripe: febră, dureri de cap, dureri musculare, greață și oboseală.

În unele cazuri, boala poate evolua spre o formă gravă numită sindrom pulmonar cu hantavirus, care provoacă dificultăți severe de respirație și poate pune viața în pericol.

Cât durează perioada de monitorizare

OMS recomandă ca persoanele expuse la virus să fie monitorizate timp de 42 de zile după ultima posibilă expunere.

Asta nu înseamnă că sunt contagioase timp de 42 de zile, ci că simptomele pot apărea într-un interval mai lung.

Autoritățile australiene au anunțat că pasagerii repatriați vor sta inițial trei săptămâni în carantină și vor continua apoi monitorizarea medicală.

Citește și: Cine este pacientul „zero” al focarului de hantavirus de pe nava de croazieră MV Hondius. Leo călătorea alături de soția sa

Testele vor fi făcute prin metoda PCR și prin analize de sânge pentru depistarea anticorpilor.

Specialiștii avertizează că un test negativ făcut prea devreme după expunere nu exclude complet infecția, deoarece virusul poate fi încă în perioada de incubație.

Cum evoluează boala

Spre deosebire de COVID, ale cărui simptome apar rapid, virusul Andes are o evoluție mai lentă.

Formele grave sunt cauzate de reacția puternică a sistemului imunitar și de afectarea vaselor de sânge. Lichidul ajunge în plămâni și provoacă probleme severe de respirație.

Cât de periculos este

Rata mortalității diferă în funcție de tipul de hantavirus.

În cazul tulpinilor din America, inclusiv virusul Andes, mortalitatea poate ajunge până la 50%.

Cu toate acestea, cazurile rămân rare. În 2025, opt țări din Americi au raportat 229 de cazuri și 59 de decese.

Experții subliniază că un virus nu devine automat pandemic doar pentru că este mortal.

Există tratament?

Nu există un tratament antiviral specific și nici vaccin împotriva virusului Andes.

Medicii se concentrează pe monitorizarea atentă a pacienților, ajutarea respirației și tratarea complicațiilor.

Totuși, oamenii de știință au reacționat rapid după apariția focarului. Laboratoare din Elveția au reușit să secvențieze complet virusul și au făcut public codul genetic în doar câteva zile.

Acest lucru îi ajută pe cercetători și pe specialiștii în sănătate publică să identifice mai rapid cazurile și persoanele care trebuie monitorizate sau izolate.

Concluzia specialiștilor

Experții spun că este normal ca oamenii să se gândească la COVID atunci când apare un nou focar viral, însă virusul Andes nu are același potențial pandemic.

Deși este periculos pentru persoanele infectate, virusul se transmite greu între oameni și necesită contact apropiat și prelungit pentru a se răspândi.

Specialiștii spun că situația trebuie ținută sub control, însă nu există semne că virusul Andes ar putea provoca o pandemie similară COVID.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News