Putin a respins planul de pace al SUA, încă de săptămâna trecută; Trump știa asta de la bun început, dezvăluie Financial Times

Foto: Freepik
Foto: Freepik

Vladimir Putin și-a asumat un risc mare săptămâna trecută, tergiversând cu negociatorii americani în privința unei propuneri de pace, spun oficiali familiarizați cu discuțiile, și apoi refuzând să participe la discuțiile cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski în Turcia, discuții inițiate public de el însuși, relatează Financial Times.

Putin se face că face, este concluzia experților, care analizează acțiunile președintelui rus. Președintele rus Vladimir Putin a refuzat să discute planul de pace propus de Statele Unite, Ucraina și partenerii europeni.

Până acum, refuzul liderului rus de a se angaja în termenii stabiliți de aliați nu a generat o reacție pe măsură din partea Statelor Unite.

Cel mai clar semn în acest sens a venit joi, când președintele american Donald Trump a părut să justifice absența liderului rus, punând la îndoială întregul sens al discuțiilor ruso-ucrainene, spunând: „Nimic nu se va întâmpla până când nu mă voi întâlni eu cu Putin”.

Pentru Putin fost un cadou, liderul rus își dorea de mult timp o întâlnire pentru normalizarea relațiilor dintre SUA și Rusia. Pentru ucraineni, acest lucru le-a reînviat cele mai mari temeri - că Trump ar încerca să încheie o înțelegere cu Putin fără Ucraina.

De asemenea, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat săptămâna aceasta că Putin „încearcă să-l pună pe președintele SUA pe o pistă greșită” refuzând să vină la Istanbul.

Reticența lui Putin de a participa la discuții de pace importante a devenit mai clară în ultimele zile, chiar și pentru cei din administrația Trump.

Moscova a refuzat încă de săptămâna trecută planul propus de SUA

Se pare că oficialii ruși au transmis Statelor Unite încă de joia trecută, că Putin nu dorește să discute Planul de Pace în 22 de puncte pe care Steve Witkoff îl elaborase cu contribuții ucrainene și europene, au declarat pentru FT trei persoane familiarizate cu discuțiile.

Aceste 22 de puncte au fost discutate pe larg în ziua următoare într-o conversație între oficiali ucraineni și americani, potrivit unor persoane familiarizate cu situația.

Cu toate acestea, reacția Rusiei l-a determinat pe Witkoff, care se întâlnise cu Putin de patru ori pentru discuții din februarie, să amâne planurile provizorii de a se întâlni cu liderul rus în această săptămână, potrivit unor surse de încredere.

În zilele care au urmat, activitatea diplomatică s-a accelerat.

Pe 10 mai, liderii europeni și ucraineni s-au întâlnit pentru a cere un armistițiu necondiționat de 30 de zile în război, avertizându-l pe Putin cu privire la noi sancțiuni dure dacă nu se conformează - o cerere susținută de SUA.

Putin tergiversează armistițiul. După ce a respins cererea, a revenit cu contrapropunerea: discuții directe ruso-ucrainene care vor avea loc joi la Istanbul. 

Întâlnirea, care a avut loc vineri, s-a încheiat după mai puțin de două ore, fără progrese. Cele două părți au convenit să facă schimb de mii de prizonieri de război, dar nu au făcut progrese în ceea ce privește un armistițiu permanent.

Frustrare în Europa

„Ultimele ore au arătat că Rusia nu are niciun interes pentru un armistițiu și că acesta nu se va întâmpla spontan, decât dacă există o presiune sporită din partea europenilor și americanilor pentru a obține acest rezultat”, a declarat președintele francez Emmanuel Macron , vorbind despre noile sancțiuni.

„Oamenii din Ucraina și din întreaga lume au plătit prețul pentru agresiunea lui Putin în Ucraina și în întreaga Europă, iar acum el trebuie să plătească prețul evitării păcii”, a declarat premierul britanic Sir Keir Starmer .

Starmer, Macron, cancelarul german Friedrich Merz și prim-ministrul polonez Donald Tusk au emis în cele din urmă o declarație comună în care au afirmat că poziția lui Putin este „inacceptabilă”.

Cei patru lideri, împreună cu Zelenski, au avut și o convorbire telefonică comună cu Trump. Starmer a declarat că există acum un „nivel ridicat de coordonare” între un nucleu de patru țări - Regatul Unit, Franța, Germania și Polonia - „și administrația americană a președintelui Trump” în ceea ce privește Ucraina.

Însă, până acum, această retorică europeană nu a fost luată în serios de nimeni din administrația Trump, care a continuat să-și exprime frustrarea față de ambele părți implicate în conflict, fără a identifica Rusia în mod distinct și a sugera că s-ar putea distanța.

Rubio a declarat joi că Trump este „dispus să continue cu asta atât timp cât este necesar pentru a realiza pacea”. „Totuși, ceea ce nu putem face este să continuăm să zburăm peste tot în lume și să participăm la întâlniri care nu vor fi productive”, a spus el.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News


Copyright 2025 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]
pixel