Prima retrogradare a ratingului SUA din 1917 încoace. Îngrijorări pe Wall Street: „Dinamica fiscală devine greu de ignorat”

Decizia Moody’s vine într-un context tensionat, la doar câteva ore după ce un proiect fiscal important susținut de administrația Trump a fost blocat chiar de propriii senatori republicani. Lipsa unui acord asupra reducerii cheltuielilor a contribuit la concluzia agenției că SUA nu mai oferă suficiente garanții privind gestionarea responsabilă a finanțelor publice.

Liderii politici nu au întârziat să reacționeze. Senatorul Chuck Schumer, liderul democraților, a acuzat Partidul Republican și pe Donald Trump că promovează politici fiscale iresponsabile, susținând că retrogradarea ar trebui să fie „un semnal de alarmă” pentru aceștia. În opinia sa, planul republicanilor de reduceri de taxe „în valoare de trilioane de dolari pentru ultra-bogați” este o greșeală gravă într-un moment în care datoria publică a SUA se apropie de 36 de trilioane de dolari.

De cealaltă parte, fostul consilier economic al lui Trump, Stephen Moore, a calificat decizia drept „scandaloasă”, susținând că Moody’s a devenit „un braț politic al Partidului Democrat” și întrebând retoric: „Dacă un bond garantat de SUA nu e activ de top, atunci ce este?”

Dincolo de disputele politice, economiștii analizează cu atenție implicațiile reale ale deciziei. Carol Schleif, director de investiții la BMO Private Wealth, consideră că retrogradarea nu este șocantă, având în vedere că Moody’s era ultima dintre cele trei mari agenții care păstra ratingul maxim pentru SUA. Ea apreciază însă că gestul este mai degrabă simbolic și că „poate da un semnal de prudență investitorilor”.

Lawrence Gillum, analist la LPL Financial, spune că downgrade-ul va fi luat în serios doar dacă piețele vor reacționa mai puternic, de exemplu printr-o creștere a randamentelor titlurilor de stat. În absența unei astfel de mișcări, avertizează el, Washingtonul ar putea continua să ignore problema.

James Humphries, de la Mindset Wealth Management, avertizează însă că riscurile pe termen lung nu mai pot fi neglijate. În opinia sa, costurile anuale cu dobânzile ar putea depăși 1 trilion de dolari în următorii ani, depășind inclusiv cheltuielile cu apărarea și Medicare. Deși nu este vorba de o criză de lichiditate, atrage el atenția, „dinamica fiscală devine greu de ignorat”.

Moody’s își justifică decizia prin eșecul administrațiilor succesive și al Congresului de a adopta măsuri concrete pentru a reduce deficitele bugetare și povara dobânzilor. Agenția estimează că, dacă actuala tendință continuă, datoria guvernamentală ar putea ajunge la 134% din PIB până în 2035, de la 98% în 2024.

Profesorul Darrell Duffie, de la Universitatea Stanford, spune că mesajul este deja clar: Statele Unite au o datorie prea mare. Rămâne însă de văzut dacă Congresul va reacționa cu măsuri concrete. În același timp, Christopher Hodge, economist-șef la Natixis, este de părere că disciplina fiscală va fi, în cele din urmă, impusă de piață, chiar dacă pentru moment cererea pentru titlurile americane rămâne robustă.

Există și voci mai optimiste. Talley Leger, strateg la Wealth Consulting Group, crede că retrogradarea a venit cu întârziere și că, paradoxal, poate semnala un moment favorabil pentru investiții în active denominate în dolari.

Între timp, tensiunile din Congres și nesiguranța privind traiectoria bugetului american au alimentat o creștere a randamentelor titlurilor de stat imediat după anunțul Moody’s. Jay Hatfield, CEO al Infrastructure Capital Advisors, avertizează că „piețele sunt foarte vulnerabile în acest moment și putem vedea o reacție negativă semnificativă”.

Nu este pentru prima dată când SUA își pierde ratingul maxim din partea unei agenții de top. Standard & Poor’s a făcut acest pas în 2011, în contextul crizei legate de plafonul datoriei, iar Fitch a urmat în august 2023, invocând deteriorarea fiscală și incertitudinile politice.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News