„Pentru sănătatea emoţională a copilului dumneavoastră, petreceţi cât mai mult timp cu el”, este unul dintre mesajele CNA.
„Petreceți cât mai mult timp cu copiii dumneavoastră – așa ne spune CNA”, a spus Val Vâlcu în deschiderea emisiunii „Nod în papură” de la DC News. „Noi nu avem obligația de a difuza astfel de aiureli. Ce înseamnă cât mai mult timp cu copiii? Practic toată ziua, zi și noapte dacă e. Eu, când eram copil, eram cel mai bucuros fie când ieșeam pe stradă cu ceilalți copii, singuri, eventual cu cheia de gât, fie când rămâneam singur acasă. Ce copil își dorește ca părintele său să petreacă cât mai mult timp cu el?”.
Ce spune Bulai despre astfel de reclame
„În primul rând arată o stângăcie a politicilor publice care se rezumă la publicitate în formă de reclame. De fapt, este o chestiune de tip social care în sine poate să țină de educația populației. Poate fi o chestie bună, dar nu în sensul în care nu mergeți la serviciu, nu faceți nimic, doar stați cu copiii.
Mai sunt reclame despre mâncatul sărat, despre excesul de zahăr. Ele nu au efecte, pentru că sunt niște glume în sensul în care politicile și promovarea unor valori nu se fac la televizor cu reclame de genul acesta. Sunt îndemnuri patriotice, îmi aduc aminte perioada comunistă când aveai flash-uri de același gen”, a adăugat sociologul Alfred Bulai.
E vorba de educație, dar nu se face la televizor
„Pentru o cultură sau o educație sănătoasă vizavi de ocupația de părinte, sigur că aici trebuie să faci educație în societate, dar nu prin reclame. Din păcate, dacă-ți aduci aminte de povestea cu vaccinarea, e aceeași debilitate mentală serioasă. Mă, nu-i convingi pe oameni să se vaccineze cu reclame ca și cum vinzi Dero, nu este același lucru.
Trebuie să cunoști prima oară fenomenul, mecanismele, apoi să vezi în funcție de factorii care duc anumite comportamente ce este de făcut. Îndemnurile astea patriotarde să pui cât mai puțină sare în mâncare sunt de o simplitate dezarmantă care pur și simplu sugerează nivelul intelectual al abordării”, a continuat Bulai.
Până la urmă, fiecare om este diferit
„Asta cu evitați excesul de sare, zahăr și grăsimi este relativă. Care este excesul? Pentru unul este o linguriță de grăsime, pentru altul e un porc”, a comentat Vâlcu.
„Așa este și la alcool. Acum vreo 20 și ceva de ani aveam o studentă mică de statură și s-a lăudat: «Vai, am băut aseară aproape jumătate sticlă de bere!». Era o chestie de mândrie. Dar sunt unii care la o masă beau jumătate de sticlă de vodcă sau pălincă. Excesul este, evident, o aberație, pentru că excesul se leagă în materie de consum de o educație pe care o ai, de o pregătire a organismului.
Dacă mergi în zone viticole, am fost cu un amic la Drăgășani când eram student... acolo nu beau apă! Am ajuns într-un weekend acolo și mi-era sete, am cerut un pahar cu apă. Mi-a dat apă mama lui și s-a uitat aproape în lacrimi la mine. «E tânăr, ce boală are de nu bea vin?», a zis ea. «N-are nicio boală!», a zis el. Acolo nu se bea decât vin, apa se dă la copii până în doi ani, apoi trec pe vin. Nu am văzut oameni beți și nici cu probleme medicale față de alții din alte zone. Ce vreau să spun este că vorbim de obișnuirea organismului, ritmul de consum al grăsimilor, alcoolului. Din punctul acesta de vedere există un metru al fiecărei populații și al fiecărei zone”, a conchis sociologul Alfred Bulai.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
