De asemenea, prof. Pârvulescu explică situația din Siria, reacția țărilor arabe bogate și strategia regimului Erdogan.
-Sunt viziuni diferite între partenerii din NATO privind rezolvarea situației din Siria?
-Au existat diferențe de abordare a problemei siriene, acum doi ani, dar nu au vizat Germania și SUA, ci Franța și SUA. Franța propunea o intervenție rapidă împotriva regimului Assad, similară intervenției în Libia. Francezii au susținut Opoziția democratică din Siria, așa că a avut o reacție mai dură. Din păcate, dacă în cazul Libiei s-a putut obține un vot în Consiliul de Securitate, Rusia și China abținându-se, în cazul Siriei alta a fost situația. Între timp, Califatul, sau Daesh (căci ISIS nu pot să-i spun, unei grupări teroriste care nu are nimic de-a face cu un stat) a cucerit mai multe orașe strategice. Dar, acum, pozițiile statelor civilizate au devenit coerente. Loviturile aeriene au, însă, eficiență redusă, iar pe teren nu au luptat efectiv cu Daesh decât milițiile kurde și unele miliții creștin maronite, pregătite în Irak. Trupele regulate ale regimului Assad, dar și ale guvernului irakian, au eșuat, până în prezent.
-Cum a ajuns Mediterana un ”cavou de apă”, fără ca Europa să reacționeze?
-Sistemul de patrulare și interceptare Frontex a prevenit mii de incidente tragice. Numărul victimelor a scăzut în 2015, față de 2014. Publicul, însă, nu a sesizat amploarea tragediei până la apariția imaginilor șocante, în special a celei cu copilul mort pe o plajă din Turcia. Dar, Forumul Civic European a organizat o întâlnire simbolică în Lampedusa, unde a avut loc prima mare tragedie, mult înainte ca presa să ”descopere” problema. Când aud că politicienii sunt șocați, că află acum de problemă, nu pot spune decât că sunt mincinoși, sau prost pregătiți. Statele incapabile și egoiste din Europa nu au vrut să vadă tragedia.
-De unde vin refugiații?
-Vin din Siria, Eritreea, Irak. Numărul cererilor de azil, în 2014, a depășit 800.000, la nivel european. Dintre aceștia, 35% au fost sirieni. În acest an, probabil ponderea refugiaților din Siria va depăși 50%, iar numărul total va fi cu siguranță mai mare. Evident, sunt și mulți emigranți economic din Africa, încercând să se folosească de dreptul la azil.
-Încearcă președintel Erdogan să facă presiuni asupra UE?
-Ar fi putut folosi această criză pentru a face presiuni asupra UE, în special pentru ca Europa să închidă ochii la abuzurile autoritariste. Are un interes major, având alegeri anticipate în noiembrie. Partidul său a eșuat în a obține majoritatea, pentru a schimba Constituția. Există multe critici în legătură cu respectarea drepturilor omului în Turcia. Surse occidentale afirmă că, în 2011, ar fi sprijinit miltar și logistic, Daesh, pentru a lovi în kurzii din Turcia.
-A obținut ceva de la UE?
-Cred că americanii au căzut în capcană, într-o primă fază, bucurându-se când Turcia a anunțat că va bombarda bazele Califatului. În realitate, turcii au bombardat mai ales pozițiile kurde.
-De ce nu îi ajută pe refugiați țările arabe bogate?
-Din două motive. Convenția de la Geneva nu a fost semnată decât de unul dintre statele arabe, și anume Qatar. Restul nu ar fi obligate de legislația internațională să ajute refugiații. Relațiile arabo-arabe nu sunt întotdeauna bune, dar în această criză mai acționează un factor: țările arabe bogate au o populație puțin numeroasă și se tem de un val prea mare de refugiați, care le-ar destabiliza situația internă. Libanul de exemplu, are deja un milion de refugiați. Și se teme să nu se repete povestea palestinaiană. De aceea, nu le acordă un statut de refugiat, ci îi tolerează, doar. Evident, nici refugiații nu ppot trece prin teatrul de război, pentru a ajunge în țările Golfului, pe de o parte, iar pe de altă parte mirajul Europei bogate și stabile este mai puternic.
-De ce nu ajută financiar refugiații?
-O fa. Au oferit sprijin financiar și au promis ajutoare mult mai consistente, în viitor.
-Impunerea de cote este o soluție?
-Comisia a fost obligată să reacționeze. Și-a asumat puteri care sunt conferite de Tratat. Acestea existau și în mandatul lui Barroso, dar nu au fost activate. Comisia a fost obligată, din cauza pasivității statelor membre. Cotele sunt normale, rezultă din obligațiile asumate prin Tratat. Trebuie rezolvată criza refugiaților, imediat. Cu alte cuvinte, trebuie stins focul. Totodată, trebuie eliminată cauza incendiilor, trebuie rezolvată problema siriană. Rusia a folosit drama sirienilor pentru a slăbi unitatea Uniunii Europene. În aceste momente este nevoie de solidaritate și unitate. Îmi pare rău că România s-a plasat alături de Ungaria și Slovacia, cu premieri naționaliști și xenofobi, sau de Cehia, care este eurosceptică. Dacă un politician oarecare, ca Traian Băsescu, profită și face declarații alarmiste, asta nu trebuie să afecteze coerența guvernării.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
