În societatea actuală, dominată de dorința fiecăruia de a vorbi cât mai mult și de a fi ascultat, cel care știe cum să asculte capătă forță de convingere mai mare și își asigură un drum larg către succesul social, susține profesorul universitar Ion-Ovidiu Pânișoară, doctor în Științe ale Educației în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educație. Specialistul atrage atenția părinților că ei sunt responsabili cu deprinderea multor comportamente ale propriilor copii și să nu plece de la considerentul, de altfel eronat, că lipsa de experiență sau vârsta celui mic înseamnă că mintea acestuia este o tablă nescrisă.
Pentru a căpăta în viitor forță de convingere mai mare și a-și asigura un drum larg către succesul social, un copil este bine să fie învățat să practice ascultarea activă. În argumentarea celor susținute, profesorul universitar Pânișoară amintește observațiile lui David Berlo, potrivit cărora un vorbitor, oricât de bun ar fi, el nu va reuși să strălucească la adevărata valoare în lipsa unor buni ascultători.
În consecință, dascălii și părinții, deopotrivă, trebuie să fie ei înșiși model de buni ascultători, și nu numai, pentru cei mici, pentru a le putea cere și lor aceeași performanță, care le va aduce mari satisfacții în viața de adult. În plus, cei responsabili de educația copilului trebuie să se asigure că rolul de model adoptat pentru ei rămâne constant, puternic și convingător, întrucât cel mic învață mai bine atunci când vede în jur comportamentele care-i sunt cerute.
Un prim pas în promovarea ascultării active este ca părintele, dar și dascălul, să încurajeze ascultarea activă: să îl lase și chiar să-l încurajeze pe copil să pună întrebări, să aibă altă părere decât cea a părintelui (dacă o poate susține cu argumente), să aibă propria perspectivă, pentru ca în timp să le poată interioriza, deoarece, așa cum observa Myers (1990), „participarea activă, verbalizată în discuție produce mai multe schimbări în atitudine decât ascultarea pasivă (…). Mintea oamenilor nu este o tablă nescrisă în care emițătorul poate să scrie ce vrea; ceea ce gândesc oamenii în răspunsul pe care îl oferă mesajului este crucial”.
Nici în cazul copilului, oricâți ani ar avea, mintea lui nu înseamnă că este o tablă nescrisă, conchide profesorul universitar Pănișoară.
Citește mai multe pe performante.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
