Europa se angajează să-și reducă dependența de combustibilii fosili, nu doar de cei ruși, concentrându-se pe energia regenerabilă. Dar tranziția energetică, cel puțin în ceea ce privește fotovoltaicul, trebuie să facă față unei alte dependențe, cea de China, potrivit unui articol publicat de către Europa Today.
Ceea ce la rândul său deschide paradoxul că 3 din 5 panouri solare pe care le cumpărăm au fost construite datorită energiei electrice produse de centralele pe cărbune. Este ceea ce reiese dintr-un raport al AIE, Agenția Internațională pentru Energie.
În raportul său, AIE subliniază: ”China a jucat un rol esențial în reducerea costurilor la nivel mondial pentru energia solară fotovoltaică, cu multiple beneficii pentru tranzițiile la energie curată”, a declarat directorul executiv al AIE, Fatih Birol.
”Dar, în același timp, nivelul de concentrare geografică în lanțurile globale de aprovizionare ridică și provocări potențiale cu care se confruntă guvernele.” mai arată acesta. Principala dintre acestea este dependența de Beijing.
Boom-ul fotovoltaic al Chinei
În ultimii 10 ani, de fapt, capacitatea globală de producție solară fotovoltaică s-a mutat din ce în ce mai mult din Europa, Japonia și Statele Unite în China.
Potrivit AIE Beijing ”a investit peste 50 de miliarde de dolari în noua capacitate de aprovizionare fotovoltaică – de zece ori mai mult decât Europa – și a creat peste 300.000 de locuri de muncă în producție de-a lungul lanțului valoric fotovoltaic începând cu 2011”.
Primii 10 furnizori mondiali de echipamente pentru producția de panouri solare se află în China, iar Beijingul a reușit să joace și cartea fotovoltaică pentru a-și extinde influența geopolitică. De exemplu, a investit în Malaezia și Vietnam.
În 2021, exporturile de energie solară fotovoltaică ale Chinei au fost în valoare de peste 30 de miliarde de dolari, aproape 7% din excedentul comercial al Beijingului din ultimii cinci ani. Și asta pe o piață globală în valoare de 40 de miliarde.
Boom-ul chinezesc a fost convenabil și pentru cei care au obținut autorizații pentru a construi sisteme fotovoltaice în Europa, deoarece prețurile panourilor au fost din ce în ce mai mici. Dar acum, concentrarea acestei puteri în mâinile unei singure țări, cu UE și restul G7 reafirmându-și angajamentul de a-și decarboniza economiile, a devenit un factor uriaș de ”vulnerabilitate”.
Occidentul dependent de China
Potrivit AIE, cel puțin până în 2025, Occidentul nu se va putea descurca fără să-și cumpere panourile din China, cota de pe piața globală aici ar putea ajunge la aproape monopol, 95%.
Beijingul își folosește fără îndoială prețurile de chilipir: Agenția Internațională pentru Energie a calculat că, chiar dacă ar vrea să mute producția în propria casă, nici Statele Unite, nici UE nu ar putea produce panouri la prețuri competitive în comparație cu China. În Europa, deci, diferența de preț cu panourile chinezești este cea mai mare dintre marile nume din lume, în jur de 35%.
China controlează și ”producția multor minerale cheie folosite în fotovoltaic”, scrie AIE
Puterea excesivă a Chinei are și efecte paradoxale și îngrijorătoare pe frontul climatic. ”Astăzi, producția solară fotovoltaică consumatoare de energie electrică este alimentată în mare parte de combustibili fosili”, explică agenția.
60% din această producție este garantată de cea mai poluantă dintre fosile, cărbunele: ”Emisiile absolute de dioxid de carbon (CO2) datorate producției de energie solară fotovoltaică s-au dublat aproape de patru ori la nivel mondial din 2011, odată cu extinderea producției în China”, relatează AIE.
Este adevărat că un panou solar își poate compensa amprenta asupra mediului (adică poluarea cauzată de producerea lui) în 4-8 luni de activitate și generare de energie curată. Dar acest lucru nu înseamnă că este sustenabil să te bazezi în continuare pe cărbune.
Reduceți diferența cu Beijingul
Tocmai pe acest aspect s-ar putea concentra Europa pentru a începe reducerea decalajului cu China. Cel puțin asta pare să sugereze AIE. ”Pe măsură ce țările își accelerează eforturile de reducere a emisiilor, trebuie să se asigure că tranziția lor către un sistem energetic durabil este construită pe o bază sigură”, spune directorul AIE, Fatih Birol.
”Lanțurile globale de aprovizionare cu solar fotovoltaic vor trebui extinse pentru a se asigura că sunt rezistente, accesibile și durabile”, adaugă el.
Pentru a le face durabile, un pas ar putea fi favorizarea panourilor cu o ”amprentă ecologică” mai mică. Comisia Europeană, de exemplu, a propus în Fit for 55 așa-numitul CBAM, adică o taxă pe mărfurile importate din afara UE calculată pe ”costul de mediu” al producerii unor astfel de bunuri.
AIE nu pare să aprecieze acest tip de restricții comerciale, dar solicită ”construirea producției de energie solară fotovoltaică în jurul clusterelor industriale cu emisii scăzute de carbon”, care ”poate debloca beneficiile economiilor de scară” și ”crește în continuare competitivitatea”.
Apoi este reciclarea panourilor, care ”oferă beneficii de mediu, sociale și economice în același timp îmbunătățind securitatea aprovizionării pe termen lung”. Dacă panourile ar fi colectate sistematic la sfârșitul ciclului de viață, proviziile rezultate din reciclarea lor ar putea satisface ”o parte importantă a necesarului de materii prime: peste 20% din cererea industriei solare fotovoltaice de aluminiu, cupru, sticlă, siliciu și aproape 70% argint”, scrie AIE.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
