Olguța Vasilescu, MESAJ pentru medicul Răzvan Constantinescu

Răspund azi unui medic pe care îl simpatizez și cu care am rezonat, de cele mai multe ori, atunci când s-a pus problema deficientelor din statul roman, Razvan Constantinescu. Trec peste jignirile aduse consilierilor mei, care chiar sunt cei mai buni din România pe politici de salarizare și au lucrat la toată legislația de după revoluție, dar doresc sa ii răspund totuși la întrebarea: cât câștiga? Mai puțin ca o asistenta. Ei vor creste etapizat, ca toți ceilalți bugetari, pana la salariile pe care le merita. In rest, am încercat să structurez, pe cât posibil, principiile Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, in speranța că așa vom clarifica multe aspecte mult disputate in ultima perioadă.

1) În Ministerul Muncii s-a lucrat la o “lege cadru” a salarizarii, prin aceasta urmărindu-se niște principii cum ar fi “la muncă egală salarii egale”. Cu alte cuvinte, femeia de serviciu sau îngrijitoarea, cum vreți să îi spuneți, să aibă același salariu și dacă lucrează în Învățământ, în Inspectoratele de Poliție sau în Sănătate. 

2) Pentru cazurile excepționale, cum ar fi Sănătatea, unde îngrijitoarea lucrează printre bolnavi și are o meserie, în mod evident, mai riscantă, dar al cărei risc nu îl pot aprecia cei care elaborează o lege cadru, ci doar specialiștii din instituții cu atribuții, s-a luat decizia ca ministerele de resort, în acest caz Ministerul Sănătății, să elaboreze un “Regulament de sporuri”. Nu au cum să decidă cei din Ministerul Muncii sau Parlamentul României (pentru ca legea e inițiata de parlamentari) ce specializare e mai importantă și merită mai multe sporuri, de exemplu secțiile de boli infecțioase față de cele de boli interne.

Sporurile nu vor depăși 30 % 

3) În același timp, prin Legea salarizării s-a instituit ca sporurile să nu depășească 30% din total cheltuieli salariale pe ordonator principal de credite, pe motiv că nu e normal ca sporurile să depășească salariile de bază. Principiul nu este nou, a existat și în vechea lege a salarizării, dar nu s-a respectat aproape niciodată, ba dimpotrivă, indiferent de secția unde se aplicau sporuri, acestea erau date la maximum, fie că era vorba de medici, îngrijitoare sau personal care nu intra în contact cu bolnavul. Am putut descoperi, după ce am solicitat cheltuielile cu salarizarea de la opt spitale din București, că, de exemplu, secretara avea spor mai mare decât doctorul. Se mergea, în cazul ei, cu spor maxim, ca și în cazul medicului, dar i se mai adăuga un spor de calculator de 15%. Evident că astfel de lucruri nu mai puteau fi tolerate, mai ales că ele au făcut ca totalul cheltuielilor de salarizare din Sănătate să devină imposibil de estimat de către Ministerul de Finanțe și că, lunar, creșteau cu 100 de milioane de lei. În aceste condiții Ministerul Finanțelor Publice a solicitat un text de lege clar și aplicabil, care să permită calcule cât mai exacte, cu atât mai mult cu cât știți că, de la o lună la alta, cheltuielile din Sănătate sunt diferite, în funcție de numărul de gărzi, de asigurarea continuității etc. S-a luat decizia ca procentul sporurilor să rămână exact ca în vechea lege unde era suficient de acoperitor pentru ceea ce își dorea Ministerul Finanțelor, dar care nu s-a aplicat ca urmare a unor derogări făcute anual de la acest text, iar Ministerul Sănătății a intrat la negocieri cu sindicatele pentru elaborarea Regulamentului de sporuri.

4) Am așteptat încă din luna septembrie a anului trecut Regulamentul de sporuri, dar nu se putea ajunge la nicio soluție cu sindicatele. Când se negocia cu reprezentanții medicilor, ei solicitau sporuri mai mari pentru medici și raportate la noul salariu, când se discuta cu cei care reprezintă personalul TESA, aceștia cereau sporuri mai mari pentru această categorie și mai mici pentru medici, motivând că “oricum, le-au crescut salariile”. Discuțiile au fost purtate până în ultima săptămână din martie, fără a se ajunge la vreun compromis în privința Anexei 10, care a fost solicitată de sindicate, pentru ca, apoi, tot sindicatele să ceară eliminarea ei, pentru ca, azi, să ne transmită că o vor din nou. Ca la români! Pentru că exista riscul de a nu se mai putea plăti deloc salariile în aprilie, în absența unui Regulament de sporuri și în condițiile în care mai era doar o săptămână pentru calcularea noilor salarii, Guvernul și-a asumat să adopte Regulamentul de sporuri în ultima formă discutată cu sindicatele, adică fără Anexa 10.

5) Vă rog să remarcați că, chiar și în situația în care Regulamentul de sporuri nu a ieșit în cea mai fericită variantă, 80% dintre spitale nu înregistrează scăderi de venituri la nici un salariat, ci creșteri masive la medici și asistente. Acest lucru a depins și de dexteritatea managerilor de a folosi Regulamentul de sporuri adoptat și de a regla sporurile de asemenea manieră încât să nu existe nemulțumiri. Ca și la alte categorii de bugetari și în Sănătate s-au constatat calcule greșite care au fost corectate prin discuții purtate între managerii de spitale și reprezentanți ai Ministerului Sănătății (sunt multe cazuri). 

Legea salarizării. Impactul asupra bugetarilor 

6) În ceea ce privește Legea salarizării, aceasta prevede creșteri etapizate până în 2022 pentru toți bugetarii, cu excepția celor care au depășit deja grila stabilită pentru 2022. Deci și biologii, chimiștii, îngrijitoarele etc. din Sănătate vor crește, anual, cu 25 % din diferența pe care o au de recuperat. Sigur cea mai buna variantă ar fi fost toată lumea să crească direct pe grila care se va aplica în 2022, când noi considerăm că sistemul de salarizare va fi perfect echilibrat. Din păcate bugetul de stat nu permite creșteri salariale mai mari de 12 miliarde anual. Și în 2017 și in 2018 s-a aplicat ca și creștere această suma. O sumă mai mare ar însemna depășirea deficitului de 3%, ceea ce ar avea repercusiuni negative asupra economiei și ar însemna și încălcarea altor reguli impuse de organismele internaționale. Atât avem, în atât ne încadrăm! Și... important de reținut... nimănui nu i-a scăzut salariul, dar in unele cazuri a scăzut venitul ca urmare a reașezării sporurilor! Legea se referă la salarii, sporurile sunt acordate conform regulamentului, dar cu obligativitatea păstrării anvelopei de sporuri de 30 la suta per ordonator de credite, deci nu per persoana...

7) Nici un angajat din sănătate nu are scăderi de venituri față de decembrie 2016, când am preluat guvernarea. Comparațiile se fac cu lunile precedente, concurând noi cu noi de luna trecută. 

8) Din punctul meu de vedere, Regulamentul de sporuri în Sănătate trebuie revizuit. Nu este normal ca un doctor de la Fundeni să aibă un venit mai mic decât un doctor de la Băilești, doar pentru că acolo s-au acordat sporuri mai mari, după cum nu e normal ca secretara să aibă, în continuare, sporuri mai mari decât medicul. Asta se întâmpla, din păcate, in continuare, in foarte multe spitale. Nu este necesară amendarea Legii salarizării, ci a Regulamentului de sporuri, unde sperăm ca sindicaliștii care îi reprezintă pe cei din sectorul medical sa fie de acord cu variante corecte de salarizare și nu să urmărească doar interesul categoriilor de personal pe care le reprezintă și să rămânem în situația în care venitul unui muncitor fără studii superioare depășește, uneori cu 100%, venitul unui profesor, de exemplu, iar in alte cazuri scade de la 1500 la 1300 venitul unuia care chiar interferează cu pacientul. Asta pentru că ne dorim o lege așezată pe principii corecte, chiar dacă cei vizați direct ar vrea să fie așa, dar să nu li se aplice lor.

Cum se fac diferențele 

9) Am văzut cererea medicilor de a nu se face diferențe între cei din echipa medicală. Din păcate, bugetul nu își permite creșteri mai mari, astfel încât toți bugetarii să fie trecuți automat, de acum, la grila din 2022, așa cum s-a făcut în cazul medicilor și asistentelor. În același timp, biologul din Sănătate, spre exemplu, nu poate fi plătit mai mult decât cel din Învățământ, pentru ca au aceleași studii. Ce îi poate diferenția este sporul din Sănătate.

10) Salariile medicilor sunt, acum, exact cum apar în Programul de Guvernare. Peste 3.600 de euro brut. În unele cazuri, multe chiar, se trece și de 3.600 de euro net. Nu puteți aprecia că nu s-ar fi făcut eforturi extraordinare, pentru ca medicul să fie pus pe locul pe care îl merită. În același timp, creșterea salariilor asistentelor a trebuit să țină cont nu doar de încercarea de stopare a exodului în țări cu salarii mai mari, ci și de realitățile din România, astfel încât salariul unei asistente cu studii medii să nu îl depășească pe cel al unui profesor cu studii superioare. Chiar dacă, uneori, la venit îl depășește, ca urmare a sporurilor din Sănătate.

11) Ne-am asumat această lege despre care am spus ca încă nu este una perfectă fiindcă abia in 2022 se va aplica efectiv,când toți vor fi salarizați conform grilelor prevăzute in anexe, că este nevoie de o perioadă de echilibrare a sistemului, care, din cauza constrângerilor financiare, va putea să se echilibreze abia peste patru ani. Dar... nu trebuie să uităm că sunt creșteri semnificative, anuale, pentru întreg sistemul bugetar, așa cum au fost și în 2017. Dacă ar fi fost o lege simplă ar fi făcut-o alții până acum, însă cei care au avut curiozitatea să privească atent deficiențele sistemului nu și-au asumat nicio modificare, realizând că vor exista nemulțumiri, pentru că este imposibil să nu afectezi măcar 3% dintre salariați.

Ca sa concluzionez, regulamentul de sporuri trebuie revizuit, legea salarizării nu se modifica!" a scris Olguța Vasilescu pe contul său de socializare.

[citeste si]

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News