Oamenii de știință descoperă cele trei „etape” ale îmbătrânirii creierului, iar procesul începe înainte de vârsta de 60 de ani

Indiferent dacă împlinești 60, 70 sau 80 de ani, fiecare persoană începe să se simtă „bătrână” în momente diferite.

Cu toate acestea, creierul nostru trece prin trei „vârfuri distincte” ale îmbătrânirii de-a lungul vieții, potrivit unui nou studiu.

Experții au descoperit că nivelurile a 13 proteine asociate îmbătrânirii creierului ating valori maxime la vârstele de 57, 70 și 78 de ani.

Acest lucru ar putea însemna că aceste vârste specifice sunt esențiale pentru intervenții care să ajute la menținerea sănătății creierului pe termen lung, au spus cercetătorii.

Această descoperire vine la doar câteva luni după alte cercetări care au identificat deceniile de viață în care corpul îmbătrânește

Echipa a analizat concentrația a aproximativ 3.000 de proteine în plasma sanguină a aproape 5.000 de britanici cu vârste cuprinse între 45 și 82 de ani.

Analiza a dezvăluit că 13 proteine puternic asociate cu îmbătrânirea creierului formează trei vârfuri legate de vârstă, la 57, 70 și 78 de ani.

O proteină în special, numită Brevican (BCAN), este asociată cu debutul demenței, accidentului vascular cerebral și problemelor de mișcare.

O altă proteină, denumită GDF15, a fost, de asemenea, legată de boli asociate îmbătrânirii.

Autorii studiului au afirmat că vârfurile înregistrate în cele 13 proteine ar putea reflecta modificări în sănătatea creierului uman la aceste vârste specifice. De asemenea, au subliniat că aceste momente ar putea fi esențiale pentru intervenții care să încetinească procesul de îmbătrânire cerebrală și să întârzie apariția unor afecțiuni precum demența.

Cercetarea a fost condusă de o echipă de la Spitalul Primar Afilitat al Universității Zhengzhou din China.

Într-un articol publicat în jurnalul Nature Ageing, oamenii de știință au avertizat că, până în 2050, numărul persoanelor de 65 de ani și peste va depăși 1,5 miliarde la nivel global, subliniind necesitatea înțelegerii mai profunde a procesului de îmbătrânire.

Doar în Marea Britanie, aproape un milion de oameni suferă de demență, iar numărul acestora este în creștere, boala rămânând principala cauză de deces.

„Am descoperit că sfârșitul celei de-a cincea decade de viață reprezintă un potențial punct de început al îmbătrânirii creierului”, au declarat cercetătorii. „În plus, studiul nostru sugerează că decada a șaptea și sfârșitul acesteia sunt, de asemenea, momente-cheie în procesul de îmbătrânire cerebrală.”

„Aceste constatări contribuie la reducerea unor lacune esențiale de cunoaștere în clarificarea mecanismelor moleculare ale îmbătrânirii creierului, având implicații majore pentru dezvoltarea viitoare a biomarkerilor îmbătrânirii cerebrale, precum și pentru ținte terapeutice personalizate în cazul tulburărilor cerebrale asociate vârstei”, au completat oamenii de știință.

Această descoperire vine la doar câteva luni după alte cercetări care au identificat deceniile de viață în care corpul îmbătrânește cel mai mult, contrazicând ideea că îmbătrânirea are loc treptat.

Echipa a concluzionat că disfuncțiile semnificative apar în două perioade majore

În septembrie, o echipă de oameni de știință de la Stanford a stabilit că schimbările legate de îmbătrânire, cum ar fi încetinirea metabolismului, apariția ridurilor și o predispoziție crescută la boli, ating vârfuri semnificative la vârstele de 44 și 60 de ani. 

Astfel de schimbări pot duce la creșterea în greutate sau la efecte mai puternice în urma consumului de alcool.

Dr. Michael Snyder, profesor de genetică la Universitatea Stanford și autor principal al studiului, a declarat: „Oamenii presupun că îmbătrânirea se produce treptat. De fapt, majoritatea schimbărilor nu sunt liniare.”

Pentru a contracara impactul acestor „valuri” dramatice ale îmbătrânirii, echipa recomandă ca persoanele care se apropie de pragurile de 44 și 60 de ani să facă exerciții mai frecvent și să adopte o dietă mai sănătoasă.

Echipa a analizat datele obținute din colectarea repetată de probe de sânge, mostre de scaun și tampoane orale, cutanate și nazale de la 108 persoane sănătoase, cu vârste cuprinse între 25 și 75 de ani, din California, pe o perioadă mediană de 1,7 ani.

În timpul analizei, cercetătorii au observat că 81% dintre moleculele studiate, inclusiv proteinele și ARN-ul, au suferit modificări în cel puțin un „val” de îmbătrânire.

În final, echipa a concluzionat că disfuncțiile semnificative apar în două perioade majore — cea mai mare schimbare având loc în jurul vârstei de 44 de ani, iar o creștere notabilă fiind înregistrată și la 60 de ani.

Dr. Steve Hoffmann, biolog computațional la Institutul Leibniz pentru Îmbătrânire din Germania, a declarat pentru Wall Street Journal: „Aceste studii probabil se aliniază foarte bine cu experiențele noastre personale sau cu poveștile celor care percep un declin brusc al stării fizice.”

„Identificarea și studierea acestor factori ar trebui să fie o prioritate pentru cercetările viitoare,” a adăugat Dr. Xiaotao Shen, fost cercetător postdoctoral la Stanford Medicine, acum profesor asistent la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore.

La persoanele în jurul vârstei de 40 de ani, s-au remarcat schimbări semnificative în numărul de molecule legate de metabolismul alcoolului, cofeinei și lipidelor, precum și modificări în markerii asociați bolilor cardiovasculare și îmbătrânirii pielii și mușchilor.

Un „val” similar, dar mai puțin pronunțat, a fost observat și la vârsta de 60 de ani.

Este posibil ca unele dintre aceste schimbări să fie legate de factori de stil de viață sau comportamentali specifici acestor grupe de vârstă, a sugerat Dr. Snyder, conform Daily Mail.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News