O erupție vulcanică produsă în jurul anului 1345 ar fi declanșat lanțul de evenimente care a culminat cu Moartea Neagră, pandemia ce a ucis până la jumătate din populația europeană, susțin cercetătorii.

O echipă de la Universitatea din Cambridge și Institutul Leibniz pentru Istoria și Cultura Europei de Est (GWZO) din Leipzig a identificat noi dovezi care rescriu istoria Ciumei Negre.

Analizând inelele copacilor și carotele de gheață, specialiștii au descoperit urme ale unei erupții vulcanice majore petrecute în jurul anului 1345. Cenușa și gazele eliberate în atmosferă ar fi blocat parțial lumina solară, generând o scădere abruptă a temperaturilor timp de mai mulți ani la rând, conform BBC.

Consecința imediată a acestui șoc climatic a fost deteriorarea masivă a recoltelor în zona mediteraneană. Regiunile dependente de cereale au intrat într-un dezechilibru alimentar sever, iar marile centre urbane italiene, de la Genova la Veneția, au fost forțate să caute provizii în afara continentului.

Comerțul cu Marea Neagră: salvare economică, catastrofă sanitară

Pentru a evita foametea iminentă, orașele-stat italiene au importat masiv grâne din zona Mării Negre. Însă, o dată cu navele încărcate cu provizii, în Europa au ajuns și puricii infectați cu bacteria Yersinia pestis, agentul patogen al Ciumei.

Rozătoarele sălbatice care se „îmbarcau” pe vasele comerciale au devenit vectorii perfecți pentru transmiterea bolii. În doar câțiva ani, Moartea Neagră a cuprins continentul, declanșând una dintre cele mai devastatoare pandemii din istorie: între 1348 și 1349, până la 50% din populația Europei a murit.

„O furtună perfectă” între climă, foamete și mobilitate

Dr. Martin Bauch, istoric specializat în climatul medieval, a descris această succesiune de evenimente drept „o furtună perfectă”: un sistem comercial extrem de eficient, creat tocmai pentru a preveni foametea, a devenit fără intenție canalul prin care boala a invadat Europa.

„Orașele-stat italiene au dezvoltat rute comerciale complexe, capabile să stabilizeze rezervele alimentare. Însă, în final, tocmai aceste rețele au facilitat intrarea agentului patogen în Europa”, explică cercetătorul.

Avertisment pentru lumea globalizată

Descoperirile oferă și un avertisment pentru prezent. Dr. Ulf Büntgen, coordonator al studiului, subliniază că evenimentele din secolul al XIV-lea sunt relevante în contextul actual al schimbărilor climatice și al mobilității globale crescute.

„Coincidența factorilor pare rară, dar riscul apariției și transmiterii bolilor zoonotice va crește într-o lume mai caldă, mai dens populată și mai interconectată. Lecțiile Moartei Negre sunt esențiale, mai ales după experiența Covid-19”, a declarat el.

Concluziile cercetării au fost publicate în revista Communications Earth & Environment.

Google News icon Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News