Motivare CCR: Legea Securității Cibernetice, trei probleme majore

[] []

27 ian 2015 / 21:17
Salveaza PDF Comentarii

Legea securității cibernetice, aflată în centrul unei dispute între Curtea Constituțională și serviciile de informații, a fost declarată neconstituțională la 21 ianuarie de judecătorii CCR, care au argumentat, între altele, că legea "încalcă viața privată și secretul corespondenței".

Unul dintre motivele de respingere a legii de către CCR este acela că "nu există la nivelul UE un act normativ în vigoare cu privire la securitate cibernetică".

La începutul motivării, postate marţi pe site-ul CCR, judecătorii constituţionali arată că, la nivel european, în temeiul art.114 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, a fost iniţiată procedura legislativă ordinară de adoptare a unei directive privind măsuri de asigurare a unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi a informaţiei în Uniune - Directiva NIS (Network and Information Security), conform stiri.tvr.ro.

Propunerea de directivă a parcurs procedura primei lecturi în Parlamentul European, unde a fost adoptată cu modificări, la data de 13 martie 2014, iar la 10 iunie 2014, Comisia Europeană a exprimat un acord parţial cu privire la modificările Parlamentului.

'Prin urmare, la data soluţionării cauzei deduse judecăţii Curţii Constituţionale, nu există la nivelul Uniunii Europene un act normativ în vigoare cu privire la securitatea cibernetică', arată motivarea deciziei din 21 ianuarie, prin care a fost declarată ca fiind neconstituţională Legea privind securitatea cibernetică.

CCR a mai arătat că Legea Securității Cibernetice nu a avut avizut CSAT

Curtea reţine că, în temeiul prevederilor art.119 din Legea fundamentală, 'Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţa militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii'.

De asemenea, art.4 lit.d) pct.1 din Legea nr.415/2002 privind organizarea şi funcţionarea CSAT, prevede, printre atribuţiile CSAT, ca acesta 'avizează proiectele de acte normative iniţiate sau emise de Guvern privind securitatea naţională'.

GEORGE MAIOR, DEMISIE SRI: Cinci întrebări după ce George Maior a demisionat din funcția de director al SRI

 

Pe de altă parte, potrivit art.9 alin.(1) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, 'În cazurile prevăzute de lege, în faza de elaborare a proiectelor de acte normative iniţiatorul trebuie să solicite avizul autorităţilor interesate în aplicarea acestora, în funcţie de obiectul reglementării'.

'Aşadar, în temeiul dispoziţiilor legale, Guvernul avea obligaţia de a solicita avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării atunci când a elaborat proiectul Legii privind securitatea cibernetică a României', este concluzia CCR.

În consecinţă, judecătorii au constatat că Legea securităţii cibernetice a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituţionale ale art.1 alin.(5), care consacră principiul legalităţii, şi ale art.119 referitoare la atribuţiile CSAT.

CCR: Dreptul la viață privată, încălcat

Legea privind securitatea cibernetică încalcă prevederile constituţionale privind statul de drept şi principiul legalităţii, precum şi cele privind viaţa intimă, familială şi privată, respectiv secretul corespondenţei, susţine Curtea Constituţională a României (CCR). 

Motivul invocat de CCR este faptul că autoritatea naţională în domeniul securităţii cibernetice ar trebui să fie un organism civil, pentru a garanta aceste drepturi, şi nu Centrul Naţional de Securitate Cibernetică (CNSC), care funcţionează deja în cadrul SRI, cu personal militar. 

Te-ar putea interesa







Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2019 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate.


dcn.n-nxt.23