'Toate acele lucruri s-au întâmplat înainte de epoca mea şi noi i-am plătit pe angajaţii forţaţi la fel ca pe germani, i-am tratat bine', a declarat luni Verena Bahlsen pentru cotidianul Bild. 'Bahlsen nu are nimic să îşi reproşeze', a adăugat ea. Aceste declaraţii ale tinerei moştenitoare de 26 de ani au stârnit reacţii aprinse, în special în rândul organizaţiilor care cercetează chestiunea angajărilor forţate din perioada regimului nazist. Verena Bahlsen a prezentat scuze publice, miercuri, în legătură cu declaraţiile sale, pe care le consideră 'negândite' şi despre care a spus că reprezintă 'o greşeală'.
'Nimic nu este mai departe de mine decât banalizarea naţional-socialismului şi a consecinţelor sale', a adăgat ea. 'Mi-am dat seama, de asemenea, că trebuie să stăpânesc într-o manieră mai precisă istoria companiei al cărei nume îl port. Le cer scuze tuturor celor pe care cuvintele mele i-au rănit', a mai spus Verena Bahlsen. Pe reţelele de socializare, criticile care i-au fost aduse erau foarte numeroase. O petiţie a fost lansată pentru a promova o acţiune de boicot ce vizează biscuiţii grupului Bahlsen, care generează o cifră de afaceri anuală de peste 500 de milioane de euro.
Grupul Bahlsen are aproape 3.000 de angajaţi. Promotorii petiţiei acuză compania că 'a obţinut o parte din bogăţia sa de pe urma sclavilor muncii naziste'. Compania germană a fost înfiinţată de străbunicul Verenei Bahlsen, Hermann Bahlsen, la sfârşitul secolului al XIX-lea. În al Doilea Război Mondial, firma menţionată a angajat mai multe sute de angajaţi forţaţi, originari în cea mai mare parte din teritoriile ocupate de Germania nazistă, pentru a produce raţii alimentare pentru armata germană de pe front. În fabricile grupului Bahlsen lucrau în special femei - polonezele purtau litera 'P' pe salopetele de lucru, în timp ce sovieticele purtau menţiunea 'Ost' ('Est').
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
