Migrația – motiv principal pentru scăderea populației din România

Raportat la numărul total al populației, România este pe locul cinci în lume în ceea ce privește numărul de persoane care au emigrat în Europa Occidentală, așa cum reiese în urma unui studiu al OECD pentru anii 2015-2016. În vara anului 2022, Ministerul de Externe aprecia că avem peste 5.7 milioane de români care trăiesc în diaspora (în afara celor care locuiesc în comunitățile istorice), dar în realitate par să fie peste 8 milioane.

Statul nu îi ajută pe români să se întoarcă acasă

Deși relativ conștiente de acest lucru, autoritățile române nu dezvoltă o direcție strategică clară, cu politici publice coerente și consistente pentru contracararea fenomenului migrației – prin împiedicarea plecărilor masive sau prin încurajarea celor plecați să revină. Conform unui sondaj realizat pe site-ul știridiapora.ro, 70.3% dintre cititori apreciază că statul nu a făcut tot ce trebuia pentru a-i încuraja pe românii plecați în străinătate să revină acasă (doar 9.2% sunt mulțumiți de activitate statului român în acest sens, în timp ce unul din cinci respondenți nu poate aprecia).

România nu este o țară atractivă pentru diaspora

Motivele care îi împiedică pe români să se întoarcă în România țin de climatul politico-economico-social. Peste jumătate dintre cititorii site-ului știridiapora.ro (56.1%) apreciază că principalul motiv pentru care românii nu se întorc acasă este corupția din țara noastră. Alți 53.5% dintre cititori cred că românii nu revin acasă pentru că nu au convingerea că vor avea o viață mai bună. Lipsa unui salariu atractiv reprezintă un motiv de a rămâne în străinătate pentru alți 52.5% dintre cititori, în strânsă legătură cu lipsa unui loc de muncă bun (jumătate dintre cititori cred că și acesta este un motiv de a rămâne în străinătate). 45% dintre cititori consideră că lipsa siguranței și situația politică din România sunt de asemenea motive importate care îi țin pe români departe de țara lor.

Dacă situația ar fi alta, românii s-ar întoarce acasă chiar dacă nu le-au mai rămas aici prieteni sau membri apropiați ai familiei

În schimb, motivațiile subiective de a se întoarce în țară (familia, prietenii) sunt mult mai slabe. faptul că nu mai au familie sau prieteni în România nu sunt catalogate drept motive decisive pentru care românii nu ar fi atrași să revină acasă: doar unul din patru cititori ai stiridiaspora.ro consideră că faptul că nu mai au acasă membri apropiați ai familiei îi împiedică pe români să vină acasă, și doar 16.7% cred că lipsa prietenilor de acasă este un motiv pentru care românii nu se întorc din țările în care sunt plecați.

Satisfacerea nevoii de apartenență justifică în oarecare măsură percepția negativă a românilor din străinătate asupra țării din care au plecat

Rezultatele pot fi interpretate prin prisma sentimentului de apartenență. Nevoia de apartenență este una dintre nevoile umane de bază, la fel de puternică precum nevoia de hrană sau de adăpost. Apartenența asigură obținerea acceptării, atenției și sprijinului din partea membrilor grupului vizat.

Oamenii tind să se conformeze normelor grupului căruia vor să îi aparțină, astfel că nevoia de apartenență poate duce la schimbări importante de comportamente, credințe și atitudini (pozitive sau negative).

Răspunsurile la întrebările de pe site-ul știridiapora.ro sugerează că românii din diaspora, atunci când se gândesc să revină în țară, nu caută reafirmarea unor atașamente față de familie sau prieteni ci pur și simplu caută siguranța unui trai mai bun. Nevoia de apartenență este satisfăcută prin raportare la alte grupuri sociale, din țara adoptivă, în locul familiei sau prietenilor de acasă. Până la urmă, acesta este și un mecanism psihologic de apărare, dezvoltat pentru a preveni apariția unor sentimente negative cum ar fi depresia sau anxietatea (provocate deseori de excluziunea socială).

Psihologii cred că sentimentul de apartenență îmbunătățește motivația, fericirea și sănătatea – pentru sănătate, de exemplu, are impact similar fumatului, sportului sau obezității. Satisfacerea nevoii de apartenență dictează comportamente: din dorința de integrare în grupul pe care îl consideră important, unii tind să își reprime atașamentele față de țara de origine; tot ce este românesc este considerat ceva negativ, în conformitate cu opinia percepută a celor din țările în care trăiesc. În acest mod, poate să apară tendința de a augmenta aspectele negative din România. Astfel putem explica existența percepției că România este o țară foarte coruptă, că nu avem locuri se muncă bine plătite și că avem o situație politică deplorabilă în comparație cu alte țări europene.

Cercetări sociologice de profunzime ar putea diversifica opțiunile de politici publice pe care statul român le-ar putea adopta pentru încurajarea diasporei să revină acasă

Este interesant faptul că, în cazul tuturor întrebărilor adresate pe site-ul știridiaspora.ro, rata celor care nu au oferit un răspuns clar este destul de mare (aproximativ unul din 5 cititori au bifat varianta nu știu). Este posibil ca aceste persoane să atribuie alte valențe comportamentului românilor din diaspora, care ar merita investigate prin cercetări sociologice de profunzime, putând oferi multiple perspective asupra opțiunilor de politici publice pe care guvernanții le-ar putea adopta pentru încurajarea românilor plecați să se întoarcă acasă.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News