Instanţa cere Luxemburgului să îi vireze lui Raphael Halet suma de 15.000 de euro drept prejudiciu moral şi cea de 40.000 de euro taxe. În 2014, Halet fusese condamnat în apel la plata unei amenzi de 1.000 de euro.
Raphael Halet, care era angajat al companiei de audit PricewaterhouseCoopers (PwC), a denunţat practicile care permit unor multinaţionale să beneficieze de condiţii foarte avantajoase acordate de fiscul din Luxemburg, comunicându-i unui jurnalist, între octombrie şi decembrie 2012, 16 documente pe care jurnalistul în cauză le-a folosit în emisiunea televizată 'Cash Investigation', difuzată în iunie 2013 pe canalul de televiziune France 2.
Documente confidențiale PwC arată cum multinaționalele foloseau Luxembrug pentru a scăpa de taxe
Înaintea lui, un alt informator, Antoine Deltour, de asemenea angajat al PwC, copiase 45.000 de pagini de documente confidenţiale în 2010, care au fost predate jurnalistului. În urma unei plângeri a PwC, primul informator şi jurnalistul fuseseră judecaţi şi achitaţi de justiţia luxemburgheză. Raphael Halet fusese condamnat la plata unei amenzi de 1.000 de euro. a 5 noiembrie 2014, Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ) a lansat dezvăluirile cunoscute ca LuxLeaks. Preşedintele de atunci al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a văzut acuzat la numai câteva zile după preluarea mandatului, în noiembrie 2014, că, în perioada în care a fost premier al Luxemburgului (1995-2013), în această ţară a fost pus la punct un amplu sistem de evaziune fiscală ce a permis companiilor multinaţionale să se sustragă plăţii impozitelor către alte state europene. Juncker a supravieţuit unei moţiuni de cenzură în Parlamentul European depuse de eurosceptici în urma acestor dezvăluiri şi a promis de atunci de mai multe ori că executivul european îşi va îmbunătăţi activitatea de combatere a evaziunii şi fraudelor fiscale. Potrivit miilor de pagini de documente obţinute de ICIJ, Marele Ducat al Luxemburgului a încheiat acorduri fiscale cu peste 300 de multinaţionale, printre care Apple, Amazon, IKEA, Pepsi, Heinz, Verizon, AIG sau Skype, Microsoft şi Disney, în vederea minimizării impozitelor acestora, privând astfel statele europene de miliarde de euro constând în taxe potenţiale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
