EXCLUSIV  Iohannis, "ilegalist" în propria funcție sau beneficiar de drepturi odată cu demisia? Augustin Zegrean explică mizele

CITEȘTE ȘI                   -                EXCLUSIV  Mister nerezolvat după demisia lui Iohannis. Jurnalista Laura Chiriac, semn de întrebare

Președintele României, Klaus Iohannis, și-a anunțat luni, 10 februarie 2025, demisia din funcția de președinte al României, după mai bine de două mandate în această funcție, în urma situației atipice de la finalul anului trecut, când alegerile prezidențiale au fost anulate.

„(...) Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de Președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!“, a spus, printre altele, Klaus Iohannis. 

Discursul președintelui a fost în antiteză cu ce declara acum câtva zile, la Consiliul European, când zicea că o eventuală demisie ar contraveni Constituției României, în care „scrie foarte clar“ și spune „că trebuie să stau până predau mandatul președintelui nou ales“.

CITEȘTE ȘI                   -                  Cât costă jacheta albastră pe care a purtat-o Călin Georgescu la piață

Foto: Administrația Prezidențială

Miza demisiei: beneficiile?

Legea nr. 406 din 10 iulie 2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român prevede că o persoană care a avut această calitate beneficiază pe durata vieții de mai multe drepturi, printre care folosința gratuită a unei locuințe de protocol, cu excepția cazului în care i-a încetat calitatea de șef al statului român ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcție prin referendum ori în cazul unei persoane despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia.

Amintim că, prin hotărârea prin care a anulat alegerile prezidențiale, CCR a constatat aplicabilitatea art. 83 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia Președintele României în funcție „exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou-ales”. Deși CCR a indicat posibilitatea președintelui de a rămâne în funcție (deci, implicit, a considerat că mandatul acestuia trenează și după data "expirării" propriu-zise, pe 21 decembrie), hotărârea nu obligă.

Potrivit art. 97 din Constituție, în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces, intervine vacanța funcţiei de Preşedinte al României. Iohannis a ales această cale prin care să vacanteze funcția - demisia, ca act unilateral.

Deși poate să pară intuitiv că președintele Klaus Iohannis a demisionat pentru a nu-și pierde privilegiile de fost președinte, în opinia lui Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale a României, această ipoteză pică, deoarece Klaus Iohannis și-a terminat ambele mandate pe data de 21 decembrie 2024.

„Nu cred că ar fi pierdut niciun beneficiu pentru că a dus mandatul până la capăt. Numai dacă l-or găsi pe la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) cu ceva. Nu cred că acesta a fost motivul pentru care a ales să demisioneze.

Nu avea de ce să piardă beneficiile de fost președinte, fiindcă tot ce se întâmplă acum este după mandatul lui“, a precizat, pentru DC News, Augustin Zegrean.

Augustin Zegrean plasează, astfel, mandatul președintelui strict între limitele prevăzute în Constituție în art. 83 alin. (1) ("Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului"), fără a corobora cu alin. următor, după cum chiar Curtea o face ("Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales"). În această optică, dacă Iohannis și-ar fi dus mandatul la capăt încă din data de 21 decembrie, toate actele sale în calitate de președinte după această dată ar fi lovite de nulitate absolută.

Totuși, Tudorel Toader a avut un punct de vedere diferit, fundamentat pe decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale, precizând că principalul motiv al demisiei este reprezentat de pierderea privilegiilor în cazul în care ar fi fost demis prin vot popular.

„Legea spune că dacă președintele este suspendat și demis prin vot popular este cu titlu de sancțiune“, a spus fostul judecător CCR, precizând că acesta este principalul motiv al demisiei.

De asemenea, magistratul s-a aplecat și asupra altor factori care au contribuit la demisia din funcție a lui Klaus Iohannis.

„S-a gândit la binele României, să scadă tensiunea din societate, să revenim la normalitate, cum dânsul a spus“, a precizat Tudorel Toader.

Octav Ganea / Inquam Photos

Președintele interimar poate fi, la rândul său, suspendat din funcție

Interimatul la Palatul Cotroceni ar trebui să fie preluat, după ce Klaus Iohannis va demisionat oficial, miercuri, 12 februarie 2025, de către Ilie Bolojan, președintele Senatului. Acestuia „îi lipsesc doar trei dintre atribuțiile unui președinte ales: nu poate să trimită mesaje Parlamentului, nu poate să dizolve Parlamentul și nu poate să organizeze referendum. În rest are toate beneficiile“. 

Potrivit lui Augustin Zegrean, un președinte interimar are un mandat „doar de trei luni și nu poate beneficia ulterior de casă“.

„El nici nu ar trebui să plece de la Senat. El este președinte interimar. Semnează legi, asta trebuie să facă. Probabil că va merge o dată la Consiliul European. Este interimar, are atribuțiile președintelui. De asemenea, poate fi suspendat din funcție și poate fi pus sub acuzare de înaltă trădare. În cazul suspendării președintelui interimar, funcția e preluată de președintele Camerei Deputaților“, a mai zis, pentru DC News, Augustin Zegrean.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News