I-a fost răpită fiica în urmă cu 44 de ani. Acum dă în judecată guvernul pentru neglijență

O mamă din Coreea de Sud și-a regăsit fiica dispărută după 44 de ani și dă acum în judecată guvernul pentru că a permis adopția ilegală, potrivit BBC.

Ultima amintire pe care Han Tae-soon o are cu fiica ei, Kyung-ha, datează din mai 1975, în casa lor din Seul. Atunci, când se pregătea să meargă la piață, i-a propus fetei să o însoțească, dar Kyung-ha a refuzat, spunând că vrea să se joace cu prietenii. Când s-a întors, fata dispăruse fără urmă.

Han nu și-a mai văzut fiica aproape patru decenii. Când s-au întâlnit din nou în 2019, Kyung-ha era aproape de nerecunoscut: o femeie de vârstă mijlocie care trăiește în America sub numele Laurie Bender. Povestea ei este tragică: răpită de lângă casă, dusă într-un orfelinat și apoi trimisă ilegal în SUA pentru adopție, după cum susține Han, care acum dă în judecată guvernul sud-coreean pentru că nu a prevenit aceste adopții ilegale.

Numeroase cazuri de adopții ilegale

Aceasta este doar una dintre numeroasele povești ale celor care acuză că au fost victime ale unui sistem care a permis traficul de copii în cadrul programului controversat de adopții internaționale din Coreea de Sud. Începând din anii '50, între 170.000 și 200.000 de copii au fost adoptați în străinătate, majoritatea către țări occidentale.

O anchetă recentă a stabilit că guvernele de atunci au încălcat drepturile omului prin lipsa supravegherii, permițând agențiilor private să „exporte în masă” copii în scopuri profitabile. Acest raport a deschis posibilitatea unor procese judiciare, inclusiv cazul lui Han.

Pe parcursul mai multor ani, familia Han a căutat fără încetare să își regăsească fiica, folosind afișe, solicitări la poliție și orfelinate, precum și apeluri publice. În 1990, au crezut că au identificat-o, însă femeia respectivă a recunoscut ulterior că nu este fiica lor.

Abia în 2019, prin intermediul unei organizații specializate în reunirea copiilor adoptați cu părinții lor biologici prin analiza ADN, Han a primit confirmarea că Laurie Bender, o asistentă medicală din California, este fiica sa biologică.

Reîntâlnirea lor a fost plină de emoție profundă. Han și-a trecut mâinile prin părul fiicei sale, spunând că, după 30 de ani în calitate de coafeză, putea să-i recunoască imediat textura părului. Primele ei cuvinte au fost scurte, dar pline de regret: „Îmi pare atât de rău.”

Trimisă în SUA cu acte false

Kyung-ha a povestit că femeia care a răpit-o i-a spus că mama ei „nu o mai vrea” și apoi a dus-o cu trenul până la o stație unde a fost abandonată și dusă la un orfelinat. Ea a fost apoi trimisă în SUA cu acte false care o prezentau drept copil abandonat. „E ca și cum ai trăi o viață falsă, și tot ce știai nu era adevărat”, a spus ea.

Raportul Comisiei pentru Adevăr și Reconciliere a relevat că, în anii ’70 și ’80, adopțiile au fost tratate ca o afacere profitabilă, în care agențiile falsificau documente și răpeau copii. Statul a permis aceste practici și a avut un rol activ în stabilirea cotelor și politicilor pentru adopții.

Dr. Lee Kyung-eun, expert în drept internațional, spune că „Guvernul era căpitanul, iar agențiile vâsleau”, adică statul a permis exploatarea sistemului de către agenții private. În 2012, Coreea de Sud a demarat reforme legislative în domeniul adopțiilor, iar începând cu 2025, toate adopțiile vor fi administrate exclusiv de autoritățile guvernamentale.

Cu toate acestea, trauma rămâne vie. Han practică zilnic limba engleză pentru a putea comunica mai bine cu fiica sa, dar distanța și barierele lingvistice le împiedică să construiască o relație apropiată.

„Deși mi-am găsit fiica, nu simt că am găsit-o cu adevărat. Știu doar unde este, dar ce folos e dacă nu putem comunica? Toată viața mi-a fost distrusă… niciun ban nu poate repara ce am pierdut”, a mărturisit ea.

Citește și: De ce au femeile pofte în timpul sarcinii? Ce spun specialiștii despre dorințele alimentare ale viitoarelor mame

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News