Franța, în criză politică: Macron mai așteaptă înainte să anunțe un nou premier și atacă dur principalele partide parlamentare

Update 6:

Macron își încheie discursul subliniind puterea Franței și făcând apel la unitate.

„Acolo unde țara este vulnerabilă, trebuie reconstruită”, spune el. „Oriunde există un comportament îndoielnic, trebuie să reintroducem înțelepciunea și, oriunde găsim doar anxietate și disperare, trebuie să aducem speranță.”

„Am făcut toate lucrurile astea în trecut și vom continua să arătăm lumii aceste principii”, adaugă el.

Președintele încheie apoi cu salutul familiar: „Trăiască Franța, trăiască republica!”.

Update 5:

Macron spune că nu poate să candideze pentru realegere în 2027, deci nu este motivat de ambiție, ci de „interesele națiunii noastre, de ceea ce contează pentru voi”.

El spune că se va concentra să facă Franța „mai puternică” și „mai dreaptă”.

Macron spune că guvernul trebuie să lucreze împreună pentru a face față provocărilor cu care se confruntă țara, având în vedere „interesele voastre și ale copiilor voștri”.

Update 4:

Macron își continuă discursul televizat. El subliniază: „Lumea, Europa, merge înainte și avem nevoie de un guvern care poate lua decizii”.

Macron spune că a făcut față multor provocări, inclusiv Covid și criza costului vieții.

„Astăzi începe o nouă eră”, spune el. „Trebuie să lucrăm împreună pentru Franța”.

Acesta spune că țara nu își poate permite să fie „statică” și adaugă că de aceea va numi un premier „în următoarele zile”.

Prioritatea imediată, spune el, va fi bugetul pentru 2025.

Update 3:

Macron e de părere că principalele partide au ales „haosul”, spunând că „nu vor să construiască, vor să demonteze”.

El spune că „nu se gândesc la voi, alegătorii”, și vor să provoace următoarele alegeri prezidențiale.

Macron confirmă că Franța nu poate avea noi alegeri parlamentare timp de 10 luni, în urma anticipatelor din iulie.

Update 2:

Macron continuă spunând că a încercat să convingă partidele politice să lucreze împreună, motiv pentru care l-a ales pe Barnier pentru a încerca să formeze o coaliție.

Cu toate acestea, moțiunea de cenzură de ieri a fost „fără precedent” în 60 de ani, spune el, pentru că „extrema dreaptă și extrema stângă s-au unit într-un front antirepublican”.

El spune că știe că unii vor să „mă arate cu degetul” și că el și-a acceptat întotdeauna responsabilitățile - dar niciodată responsabilitățile altora.

Update 1:

Barnier a fost dispus să facă față provocărilor pe care alții nu le-au îndurat, spune Macron acum.

Recunoaște că decizia sa de a convoca alegeri anticipate în iulie a dus la situația în care se află Franța, de a avea o adunare națională fără majoritate.

Știrea inițială:

Michel Barnier, prim-ministrul de dreapta al Franței, și-a prezentat oficial demisia după ce coaliția sa minoritară a fost învinsă în Adunarea Națională. Votul de neîncredere, sprijinit inclusiv de extrema dreaptă condusă de Marine Le Pen, a marcat sfârșitul unui guvern care a rezistat doar trei luni.

Palatul Elysée a confirmat acceptarea demisiei lui Barnier și a precizat că guvernul său va gestiona doar problemele curente până la numirea unui nou executiv. Speculațiile se concentrează acum asupra succesorului său, iar Macron a avut deja întâlniri cu François Bayrou, un politician centrist experimentat, despre care se crede că ar putea juca un rol cheie în stabilizarea situației politice.

Președinta Adunării Naționale, Yaël Braun-Pivet, membră a partidului lui Macron, a insistat că numirea unui nou prim-ministru trebuie să fie prioritară. „Nu trebuie să existe nicio ezitare politică,” a declarat Braun-Pivet pentru France Inter, subliniind că Franța are nevoie de un lider capabil să colaboreze cu toate părțile pentru a adopta un nou buget.

Barnier, în discursul său final, a recunoscut că votul de neîncredere va complica semnificativ situația politică și economică a țării. „Această moțiune face totul mai serios și mai dificil,” a spus fostul prim-ministru.

Votul de neîncredere a fost propus de alianța de stânga din parlament, pe fondul disputei asupra bugetului pentru anul viitor. Decizia lui Barnier de a trece prin forțarea unui proiect de lege privind finanțarea securității sociale, fără un vot, a alimentat furia opoziției.

Cu sprijinul partidului de extremă dreapta Adunarea Națională, condus de Marine Le Pen, 331 de deputați din cei 577 ai Adunării Naționale au votat pentru demiterea guvernului. „Am avut de făcut o alegere, iar alegerea noastră este să protejăm francezii de un buget toxic,” a declarat Le Pen, acuzându-l pe Macron de responsabilitatea pentru criza actuală.

În timp ce unii lideri ai opoziției cer demisia lui Macron și organizarea de alegeri prezidențiale anticipate, președintele francez a exclus această posibilitate. Mandatul său se încheie în 2027, iar el pare determinat să găsească o cale de a naviga criza actuală.

Mathilde Panot, lidera fracțiunii parlamentare a partidului stângii radicale Franța Nesupusă (LFI), a declarat că singura soluție este organizarea de alegeri prezidențiale anticipate. „Cerem acum ca Macron să plece,” a spus ea reporterilor.

Marine Le Pen, deși a susținut votul de neîncredere, a adoptat un ton precaut, afirmând că partidul său va colabora cu viitorul guvern pentru a crea un buget „acceptabil pentru toată lumea.” Totuși, editorialele din presa franceză, inclusiv cel din Le Monde, au criticat decizia sa, avertizând că ar putea pierde sprijinul unor segmente cheie ale electoratului său, cum ar fi pensionarii și liderii de afaceri.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News