Coronavirus - COVID 19
România în stare de alertă
-
confirmate
-
vindecate
-
decese
Sună-ne (Luni - Vineri, 09:00 - 18:00) sau scrie-ne la numărul 0772.264.642 sau la adresa de e-mail [email protected] și pune intrebări despre coronavirus, situații sociale, medicale, suport psihologic. Semnalează situații deosebite.

Drama asistenților sociali din unitățile sanitare: Salarii mai mici decât persoanele care se ocupă cu igiena și curățenia

În unitățile sanitare din România, asistenții sociali – cu studii superioare și de multe ori cu vechime considerabilă în profesie – sunt plătiți mai slab decât oamenii de serviciu sau portarii. Cauzele care au condus la această situație țin atât de percepția stigmatizantă asupra asistenților sociali în general, cât și de inconsistențele legislației care reglementează salarizarea acestei categorii de personal.

Pandemia de coronavirus a accentuat problemele din sistemul de asistență socială

 

Perioada stării de urgență din vremea pandemiei generate de coronavirus accentuează sincopele de funcționare ale tuturor sistemelor de stat, fie că vorbim despre sistemul sanitar, educațional, economic sau social.

Sistemul de asistență socială nu face nici el excepție: acum, când oamenii trebuie să înfrunte boala singuri în spitale (și nu doar cei diagnosticați cu SARS-COV2, întrucât vizitele aparținătorilor nu sunt permise în niciun spital), când vârstnicii sunt printre persoanele cele mai vulnerabile în fața virusului, trebuind să li se impună restricții suplimentare de circulație, când familii întregi, dintre cele cu mulți membri, rămân fără venituri, rolul asistenților sociali ar trebui să crească. Prin intervenția specializată a acestora, persoanele aflate în situație de risc au mai multe șanse să ducă o viață cât mai apropiată de normalitate. Dar în cele mai multe cazuri, la nivel administrativ, nu există nici măcar o evidență centralizată a persoanelor care ar putea avea nevoie de asistență. Atunci când s-a pus problema ca cei peste 65 de ani să fie ajutați de către voluntari să își cumpere alimente de bază sau medicamente pentru a nu mai fi nevoiți să își părăsească locuința, primăriile au făcut apel la Biserică sau la asociațiile de proprietari pentru identificarea lor.

În practică, lucrurile se complică și mai mult. Deși legea prevede înființarea unor departamente/compartimente specializate de asistență socială în cadrul primăriilor, acest lucru nu s-a întâmplat în toate unitățile administrativ-teritoriale, sau au fost înființate, dar nu există o corespondență strictă între personalul angajat și realitățile sociale din comunitățile respective. De exemplu, chiar și în orașele mari, serviciile de îngrijire la domiciliu sunt slab dezvoltate, ori studiile practice arată, de pildă, că îngrijirea la domiciliu pune presiune financiară mai mică pe bugetul local decât îngrijirea instituționalizată, în centrele specializate.

În percepția publică, asistența socială este pomana statului pentru pleava societății

 


În plus, asistența socială este privită adesea ca un fel de pomană a statului pentru pleava societății, și asta mai ales din cauză că în ultimii 30 de ani, accentul a fost pus mai mult pe componenta de beneficii sociale a sistemului de asistență socială, și mai puțin pe partea de servicii sociale. Se vorbește peiorativ despre asistații sociali, adică despre cei care trăiesc din venitul minim garantat. Dar rolul asistentului social nu se oprește atunci când se aprobă dosarul pentru acordarea asistenței financiare, ci abia acolo începe. Cea mai mare provocare este stabilirea unui plan de intervenție, împreună cu persoana în cauză, astfel încât aceasta să dobândească deprinderile necesare unei vieți independente. Asistentul social este de multe ori și consilier psiholog și facilitator comunitar, sociolog, pedagog sau specialist în resurse umane, economist-finanțist, și totul pentru ca persoana din fața sa să poată duce o viață decentă, să-și depășească traumele, să facă față stigmatizării sociale și în esență să acceadă la o condiție umană mai bună.

Rolul asistenților sociali este puțin cunoscut, ceea ce determină stigmatizarea profesiei

 


Dar asistentul social este el însuși supus stigmatizării, mai ales din cauză că în spațiul public nu se vorbește prea mult despre rolul și munca acestuia. Profesia de asistent social este un fel de profesie cu importanță secundară, confundându-se adesea cu cea de asistent maternal sau îngrijitor la domiciliu. Astfel, asistenții sociali ajung să fie tratați de către stat în mod asemănător cu utilizatorii serviciilor de asistența socială.

Asistenții sociali din unitățile sanitare - un fel de ˝paria˝ pentru profesioniștii din domeniul medical, deși au un rol activ important în sistemul de sănătate publică și sănătate mentală

 


Problemele apar nu doar la nivel de percepție, ci și la nivel legislativ (să nu uităm că legile sunt făcute tot de către oameni, care nu se dezbracă de propriile opinii, percepții sau valori atunci când legiferează). Exemplul reglementărilor privind asistenții sociali din unitățile medicale este semnificativ în acest sens.

Asistenții sociali sunt prezenți în spitale sau secții de boli infecțioase, de oncologie, de psihiatrie, în unități sau compartimente de primire a urgențelor, în spitale de copii, maternități, în secții de urologie sau de recuperare a capacității de muncă. Scopul activității asistenților sociali din unitățile medicale este de a oferi consiliere și ghidare pacienților și aparținătorilor acestora în vederea găsirii unor soluții eficiente pentru problemele fizice, emoționale sau sociale cu care se confruntă, având ca finalitate grăbirea proceselor de vindecare și reintegrare socială, socio-profesională și socio-economică. În esență, asistenții sociali din unitățile sanitare oferă pacienților și aparținătorilor servicii sociale, medico-sociale și socio-educative.

Concret, asistentul social poate interveni inclusiv pentru stabilirea identității pacienților și a identificării persoanelor de contact pentru aceștia, oferă consiliere atunci când evenimentul care a determinat spitalizarea a fost traumatizant sau este de natură să aducă schimbări radicale în viața ulterioară a pacientului (din punct de vedere social, profesional, familial, economic etc.), oferă suport pentru înțelegerea informațiilor medicale. Tot asistentul social este cel care mobilizează resursele comunității, contactează instituțiile specializate atunci când pacientul face parte din categoria persoanelor aflate în situații de risc social crescut – persoane fără adăpost, persoane dependente de alcool, droguri sau de alte substanțe cu efect psihotrop, victime ale abuzului, neglijării sau ale violenței domestice, persoane vârstnice care nu își pot asigura o viață independentă, persoane expuse riscului de excluziune sau marginalizare socială.

Asistenții sociali sunt excluși din categoriile de personal care activează în sistemul de sănătate

 


Problemele acestei categorii de personal apar în primul rând din cauză că asistenții sociali nu sunt recunoscuți ca și profesioniști care aparțin sistemului de sănătate. În Legea privind exercitarea profesiilor în sistemul de sănătate, sunt enumerate toate categoriile de personal care activează în domeniul sanitar și care contribuie la menținerea sănătății publice, cu referire atât la personalul medical cât și la cel non-medical (biochimiști, chimiști, biologi, fizioterapeuți, psihologi, personal auxiliar cum ar fi îngrijitori sau persoane pentru curățenie și igienă), dar asistenții sociali sunt omiși în totalitate.

Asistenților sociali din unitățile medicale nu li se recunoaște vechimea de exercitare a profesiei în general

 


Inconsistențele legislative merg până la reglementarea diferită a acelorași aspecte privind vechimea asistenților sociali, în funcție de locul în care își desfășoară activitatea: apar diferențe de încadrare în trepte profesionale superioare, în funcție de vechime, pentru asistenții sociali care sunt încadrați în unități sanitare și pentru asistenții sociali din unitățile de asistență socială. Legea care reglementează statutul asistentului social (nr. 466/2004) prevede patru trepte profesionale. Dar într-un Ordin privind criteriile de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare pentru personalul bugetar (nr. 1470/2011), sunt prevăzute trei trepte profesionale pentru asistenții sociali, incluși în categoria personalului de specialitate medico-sanitar. Mai mult, se cere vechime privind activitatea în unități sanitare, activitatea profesională de asistent social în afara mediului spitalicesc nefiind luată în considerare. Importanța încadrării în trepte profesionale este dată de faptul că salariul de bază crește în funcție de încadrarea în grade superioare. Prevederea doar a trei grade profesionale și nu patru îi dezavantajează pe asistenții sociali din unitățile medicale, care, deși au studii superioare, au aceleași trepte de vechime ca și asistenții medicali – categorie de personal cu studii medii.

Salariile asistenților sociali din unitățile medicale nu vor crește curând; portarul și femeia de serviciu din spital au venituri mai mari decât asistentul social

 


Însă punctul culminant a fost atins luna aceasta, când Parlamentul a aprobat Proiectul de Lege pentru modificarea Anexei II a Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (nr. 153/2017), conform treptelor de competență profesională. Din nou, asistenții sociali din unitățile sanitare au fost omiși, la categoriile de personal cărora le vor crește veniturile fiind menționați doar biochimiștii, biologii, chimiștii, farmaciștii, fizicienii și psihologii. Se ajunge astfel în situația în care persoanele care se ocupă cu igiena și curățenia în spitale să fie plătite mai bine decât asistenții sociali.

Ironia face ca, printre principiile care stau la baza legii privind salarizarea personalului bugetar, să se afle și ˝importanța socială a muncii, astfel încât salarizarea personalului se realizează în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activității și nivelul studiilor˝. Nu este clar însă cum anume se respectă acest principiu în cazul asistenților sociali din unitățile medicale, având în vedere aspectele expuse anterior. Sau să înțelegem mai degrabă că ˝importanța socială a muncii ˝ acestora nu este semnificativă, astfel încât să li se asigure, cel puțin de la nivel legislativ, respectul și recunoașterea cuvenite?

Ultimele materiale video - DCNewsTV.ro

Te-ar putea interesa

Get it on App Store Get it on Google Play






Iti place noua modalitate de votare pe dcnews.ro?

Copyright 2020 SC PRESS MEDIA ELECTRONIC SRL. Toate drepturile rezervate. DCNews Proiect 81431.

Comandă acum o campanie publicitară pe acest site: [email protected]


nxt.23
YesMy