Descoperirea din India dezvăluie detalii despre viețile unora dintre cei mai mari dinozauri

Pentru a deschide misterele trecutului planetei noastre, oamenii de știință studiază de obicei roci și oase fosilizate, scrie CNN.

Ouăle sunt o sursă de informații adesea trecută cu vederea, dar extrem de bogată, cu păsări, reptile, dinozauri și câteva mamifere ciudate care le depun pe uscat pentru mai mult de 200 de milioane de ani.

Cojile rare de ouă fosilizate pot ilumina comportamentul și dieta creaturilor antice, pot expune schimbările climatice și pot arunca o lumină asupra modului în care rudele noastre preistorice au trăit și au comunicat. Iar acum, o descoperire din India, anunțată săptămâna aceasta, a dezvăluit detalii intime despre viața unora dintre cei mai mari dinozauri care au pășit pe Pământ. 

Cuib de dinozauri 

Paleontologii din centrul Indiei au descoperit un incubator de dinozauri fosilizat, cu 92 de cuiburi și 256 de ouă, aparținând coloniilor de giganți de titan care mănâncă plante.

Judecând după apropierea cuiburilor unul de altul, cercetătorii au dedus că dinozaurii au depus ouă împreună în colonii sau în roiuri, așa cum fac multe păsări astăzi.

Cu toate acestea, spre deosebire de majoritatea speciilor de păsări, titanozaurii nu au fost părinți înrădăcinați. Cercetătorii cred că aceste creaturi și-au depus probabil ouăle și apoi și-au lăsat urmașii să se descurce singuri.

„Din moment ce titanozaurii erau de dimensiuni uriașe, cuiburile apropiate nu le-ar fi permis să viziteze cuiburile pentru a manevra și a incuba ouăle sau pentru a hrăni puii. Deoarece părinții pășeau pe ouă și le călcă în picioare”, a declarat autorul principal al studiului, Guntupalli Prasad, paleontolog la Universitatea din Delhi.

Creaturi fantastice

Echidna din Australia, ca și ornitorincul, aparține unui grup ciudat de mamifere care depun ouă, cunoscute sub numele de monotreme. Dar abilitatea creaturii de a depune ouă nu este singura caracteristică neobișnuită.

În ciuda faptului că este una dintre cele mai vechi specii supraviețuitoare din lume, echidnele sunt, de asemenea, considerate a fi sensibile la căldură. Cercetătorii au descoperit că echidna folosește o metodă unică de a se răci și de a rămâne activă la temperaturi mult mai ridicate decât se știa anterior.

Imaginile în infraroșu cu 124 de echidne realizate pe parcursul unui an au arătat cum au învins căldura încălzirii globale: Creatura suflă bule de mucus, care au izbucnit peste vârful nasului și l-au udat. Pe măsură ce umiditatea se evaporă, răcește sângele echidnei, vârful nasului acționând ca o „fereastră evaporativă”.

Articolul poate fi citit integral pe CNN.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News